"Aşa cum am spus şi în discuţiile oficiale cu Guvernul României, susţinem această creştere în măsura în care ea este însoţită de o scădere a poverii fiscale pe muncă pentru toţi salariaţii din România. Au fost astfel de propuneri pe care nu le vedem reflectate în HG şi sperăm că ele vor fi discutate săptămâna viitoare aşa cum am agreat cu Guvernul", subliniază Burnete, într-o opinie transmisă, vineri, AGERPRES, ca urmare a publicării de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) a propunerii oficiale de creştere a salariului minim în 2023.

Acesta a precizat că propunerea confederaţiei patronale a fost ca pentru primii 450 de lei salariaţii să nu datoreze contribuţii sociale indiferent de venituri, nu doar cei care sunt remuneraţi la nivelul salariului minim.

"Dacă această măsură ar fi aplicată într-o manieră discriminatorie, doar celor cu salariul minim, ar crea multiple probleme în practică prin inducerea unor praguri artificiale la depăşirea salariului minim, cu efectul comprimării salariaţilor în zona acestuia", atrage atenţia Radu Burnete.

În opinia sa, este un moment oportun pentru reducerea fiscalităţii pe muncă, în condiţiile în care măsura poate deveni neutră pentru bugetul de stat prin extinderea bazei de impozitare.

"Este un moment oportun să reducem povara fiscală pe muncă. O astfel de măsură poate deveni neutră pentru bugetul de stat prin extinderea bazei de impozitare, combaterea plăţilor la gri şi la negru care sunt endemice în anumite sectoare de activitate şi prin plafonarea contribuţiilor sociale la un nivel rezonabil pentru a reduce tentaţia de a evita plata lor prin forme de mascare a muncii în alte tipuri de relaţii juridice. Pe subiectul reducerii plăţilor la negru şi la gri aş puncta că aşteptarea noastră este sancţionarea drastică a celor care fac asta şi controale mai bine ţintite. Nu susţinem măsurile de creştere a fiscalităţii ca impozitarea excesivă a muncii part-time pentru că ele creează inechitate acolo unde autorităţile ar trebui să fie de fapt mai eficiente în control", a punctat directorul executiv al Concordia.

Nu în ultimul rând, Burnete consideră că, pe lângă necesitatea creşterii salariului minim în contextul economic actual, este la fel de important "să avem grijă la costurile companiilor care pierd din competitivitate datorită costurilor foarte mari cu energia".

"Propunerea noastră aduce un beneficiu net angajaţilor cu un cost suportabil pentru majoritatea companiilor şi care poate avea un impact redus asupra finanţelor publice în condiţiile explicate anterior", a transmis Radu Burnete.

Ministerul Muncii a pus joi în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu 1 ianuarie 2023, stabilit la 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună, respectiv 18,145 lei/oră. Acesta reprezintă o creştere cu 17,6% faţă de decembrie 2022.

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat în 2023 este de 156.800 de lei, potrivit notei de fundamentare.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei un număr de circa 856.830 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de salariaţi activi - 5.265.252. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 salariaţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.