Cei 27 de șefi de stat și de guvern s-au angajat să ia măsuri concrete și rapide pentru a relansa economia stagnantă a Uniunii Europene, fără a reuși totuși să cadă de acord asupra unor instrumente de finanțare care să sprijine această ambiție.

În urma avertismentelor lansate de în raportul Draghi privind pierderea competitivității UE, cele 27 de state membre încearcă acum să ofere mai degrabă un răspuns printr-o coerentă strategie economică, decât să implementeze doar „bucăți” din viziunea promovată de fostul președinte al BCE.

Nu mai este o opțiune

În declarația de patru pagini de la finalul summitului, considerabil mai temperată față de versiunea inițială, liderii transmit un mesaj de urgență, avertizând că „statu quo-ul nu mai este o opțiune”.

Presiunea de a acționa a crescut odată cu victoria lui Donald Trump, al cărui program economic și comercial ar putea adânci și mai mult distanța față de economia europeană. Aceștia solicită Comisiei Europene să prezinte, „până în iunie 2025”, măsuri pentru a stimula productivitatea continentului european.

Priorități strategice

Printre măsurile prioritare se numără „aprofundarea pieței unice” - cu accent pe telecomunicații, energie și finanțe - și consolidarea „bazei industriale și tehnologice de apărare” a UE.

De asemenea, se dorește o simplificare masivă a reglementărilor, printr-o lege „omnibus” pentru a reduce cerințele impuse companiilor. Liderii susțin, de asemenea, necesitatea unor „măsuri urgente” pentru reducerea prețului energiei electrice și își propun „să aloce 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare până în 2030”.

„Nimeni nu vrea să gestioneze declinul; dorim să redăm măreția Europei”, a declarat Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, țara care deține în prezent președinția UE.

Neclaritate privind investițiile

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a făcut apel la „recuperarea decalajului tehnologic” și la „reducerea birocrației”, în special pentru start-up-uri, cărora le-a promis un „al 28-lea regim” cu „reguli simplificate”.

Ea a promis „un plan pentru digitalizare și decarbonizare, asigurând totodată competitivitatea”. Comisia s-a angajat să prezinte un pact pentru o industrie curată în primele 100 de zile ale mandatului său.

„În esență, mesajul este că UE rămâne un continent de producție industrială, și nu doar de consum, capabil să-și controleze lanțurile valorice, să își mențină obiectivele climatice și să beneficieze de reguli de concurență echitabile”, a comentat un diplomat.

Va fi suficient nivelul de ambiție afișat de liderii europeni pentru a face față rivalității feroce dintre Statele Unite și China? Răspunsul depinde, în mare parte, de problema controversată a investițiilor necesare pentru a susține aceste noi ambiții, fără de care nimic nu este posibil.

Acest subiect rămâne însă vag în declarația liderilor. Mario Draghi, prezent la summitul de la Budapesta, unde a discutat cu liderii europeni, a pledat pentru investiții masive, de până la 800 de miliarde de euro anual, pentru a finanța tranziția ecologică, digitalizarea și apărarea UE, altfel continentul riscând să ajungă „în pragul colapsului”.

Negocieri intense pentru o singură frază 

Declarația nu menționează această cifră, iar, reflectând dezacordurile constante pe aceste subiecte, liderii au menționat doar că vor examina „posibilitatea de a dezvolta noi instrumente” pentru a obține fonduri pentru necesitățile viitoare, fie că e vorba de armament sau tehnologii ecologice.

A fost nevoie de negocieri intense pentru formularea acestei fraze, statele conservatoare din punct de vedere bugetar, precum Germania și Olanda, opunându-se oricăror măsuri de finanțare suplimentară, în special celei privind o datorie comună.

Aceste țări consideră că resursele existente sunt suficiente și preferă să aștepte începutul negocierilor, în vara anului viitor, pentru următorul buget european, care va trebui să corespundă agendei de competitivitate stabilită de lideri.

Uniunea economiilor și investițiilor

În acest context, pentru cele 27 de state, este mai bine să avanseze pe linia finanțării private, așa cum a sugerat Mario Draghi în fața jurnaliștilor. Potrivit acestuia, „datoria comună este esențială, dar nu prioritară; cel mai urgent este piața unică de capital și combaterea fragmentării pieței unice”.

Declarația liderilor europeni urmează această direcție, stabilind un obiectiv ambițios de a lua „măsuri decisive” în vederea unei uniuni a economiilor și investițiilor „până în 2026” și de a „realiza progrese urgente” pe tema uniunii piețelor de capital. Un proiect care stagnează de peste cincisprezece ani în Europa…

În viitorul apropiat, ei așteaptă propuneri din partea Comisiei Europene pentru un produs de economisire paneuropean și pentru titrizare, pentru a permite băncilor să investească mai mult în capitalul companiilor, contribuind astfel la finanțarea tranziției ecologice și digitale în Europa.

Viktor Orbán și-a exprimat așteptarea de a vedea roadele acestor inițiative foarte curând. „La 1 iulie 2025, va trebui să facem un bilanț asupra a ceea ce a fost implementat și să vedem ce obiective au fost atinse. Emmanuel Macron spune că e nevoie de doi ani, eu cred că șase luni sunt suficiente”, a comentat acesta. Totuși, acest punct de vedere nu a convins pe toată lumea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.