Este vorba despre Hotărârea nr. 1334/2022 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 667/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului la combustibil pentru alimentarea motoarelor, ca urmare a conflictului armat din Ucraina, precum şi modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vigoare deja de la 01 noiembrie 2022.

Potrivit documentului, pentru alimentările efectuate în trimestrul IV, respectiv în perioada 1 octombrie- 15 noiembrie 2022, cererea de compensare a creşterii preţului la combustibil se depune în intervalul 15-30 noiembrie 2022 – nu până la 1 decembrie, așa cum era prevăzut inițial.

De amintit că ajutorul de stat se acordă pentru combustibilul utilizat pentru următoarele situații: 

1. Transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau contra cost, cu autovehicule ori ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone;

2. Transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau contra cost, cu autovehicule ori ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută maximă autorizată ce depăşeşte 3,5 tone, dar nu mai mult de 7,5 tone;

3. transportul rutier de mărfuri naţional şi internaţional contra cost, cu ajutorul unor autovehicule sau combinaţii de vehicule destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută maximă autorizată ce depăşeşte 2,5 tone, dar nu mai mult de 3,5 tone;

4. Transportul de persoane, regulat şi ocazional, inclusiv transportul public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 ori M3.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de grant şi nu depăşeşte echivalentul în lei a 400.000 de euro per întreprindere. Toate valorile utilizate sunt în valoare brută, înainte de deducerea taxelor şi impozitelor, precizează Legestart.

Criza energetică subminează puterea industrială a Europei

Companiile industriale europene trebuie și fac economie la energie pe fondul costurilor în creștere și a dificultăților apărute pe linie de aprovizionare. Că este așa o demonstrează scăderea cererii de gaze naturale și de electricitate în ultimul trimestru.

Deși o lună octombrie neobișnuit de caldă și previziunile privind o iarnă blândă au contribuit la scăderea prețurilor, gazele naturale din SUA costă încă aproximativ o cincime din cât plătesc companiile din Europa."Multe companii pur și simplu abandonează producția", a subliniat Patrick Lammers, membru al consiliului de administrație al companiei de utilități E.ON, la o conferință organizată luna trecută la Londra. "Ei cer de fapt să se destructureze. Acest lucru ar putea duce la o dezindustrializare foarte rapidă a Europei, a adăugat el.

Activitatea manufacturieră din zona euro a atins luna aceasta cel mai slab nivel din mai 2020, semn că Europa se îndreaptă spre o recesiune.

Agenția Internațională a Energiei estimează că cererea europeană de gaze industriale a scăzut cu 25% în al treilea trimestru față de anul precedent. Evoluție pusă de analiști pe seama opririlor pe scară largă, deoarece creșterile de eficiență nu ar fi fost suficiente pentru a produce astfel de economii. "Facem tot ce putem pentru a preveni o reducere a activității industriale", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Dar, pe măsură ce vremea se răcește și gospodăriile dau drumul la căldură, sectorul industrial va fi primul care va suferi reduceri în cazul în care va exista o penurie, avertizează economiștii.

Multe companii își vor muta producția în SUA

De zeci de ani, industria europeană își mută producțiile în locuri unde forța de muncă este mai ieftină și costurile sunt mai mici, dar analiștii spun că actuala criză energetică accelerează acest exod.

"Dacă prețurile la energie rămân atât de ridicate încât o parte din industria europeană devine structural necompetitivă, fabricile se vor închide și se vor muta în SUA, unde există multă energie ieftină", a declarat Daniel Kral, economist senior la Oxford Economics. De exemplu, producția de aluminiu primar din UE ... Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.