Cu câteva săptămâni înainte de prima vizită efectuată în ultimii cinci ani în Europa de președintele Chinei, Xi Jinping, companiile europene au dat glas îngrijorării lor cu privire la evoluția climatului de afaceri din China, pe fondul tensiunilor geopolitice dintre Beijing și țările occidentale.

Într-un raport al Camerei de Comerț a Uniunii Europene dedicat reducerii riscurilor, oamenii de afaceri deplâng „mediu de business ce devine din ce în ce mai politizat” și în care „companiile trebuie să ia decizii foarte dificile despre cum – sau în unele cazuri dacă - pot continua să se angajeze pe piața chineză”.

Noțiunea de „de-risking” (reducerea riscului) este din ce în ce mai prezentă în discursurile liderilor politici occidentali. Pronunțată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în martie 2023, a fost preluată apoi de țările G7, în timp ce la Washington, administrația Biden a abandonat treptat conceptul mai radical de „decuplare”. ”Deși conceptul este luat în derâdere de mass-media de stat chineză și descris drept „decuplare deghizată”, ”nu este decât o încercare de a distrage atenția de la faptul că Beijingul pare să fi urmat propria formă, mult mai cuprinzătoare, de management al riscului cu mult înainte de reducerea riscului în UE”, estimează autorii raportului.

Un climat de afaceri „mai politizat”

În numele modernizării bazei sale industriale, a ambiției de a crea campioni de talie mondială, de a-și consolida securitatea și autosuficiența într-un context de tensiuni tot mai mari cu Statele Unite, „amploarea și profunzimea abordării Chinei în privința gestionării riscurilor și consolidării securității economice pare să depășească cu mult dorința Uniunii Europene de a elimina dependențele critice și potențialele distorsiuni de pe propria sa piață, rămânând totodată cât mai deschisă posibil”, subliniază organismul european de lobby de la Beijing.

Drept urmare, companiile europene sunt nevoite să aloce resurse tot mai mari pentru „prevenirea riscurilor” pe o piață chineză „devenită mai puțin previzibilă”. Mai mult de jumătate dintre ele (55%) evocă un „climat de afaceri mai politizat decât anul trecut”, notează Camera, ce reprezintă peste 1.700 de companii stabilite în China. Acest „sentiment general de nesiguranță” a determinat 76% dintre firmele europene să procedeze, în ultimii doi ani, la o revizuire a expunerii în China și să-și diversifice lanțurile de aprovizionare, a amintit Jens Eskelund, președintele Camerei de Comerț Europeană. Ceea ce nu înseamnă că intenționează să părăsească China, o piață sau o bază de producție esențială pentru majoritatea dintre ei: doar 12% dintre companii au decis să-și creeze o alternativă completă în afara Chinei.

Pentru a „naviga printre riscuri” și pentru a le înțelege mai bine, ajutorul firmelor de consultanță este „esențial” pentru companiile străine, consideră Camera de Comerț a UE. Ea subliniază creșterea costurilor și atenția disproporționată la aceste probleme care „dăunează eficienței și inovației” companiilor.

Relațiile dintre China și Europa au devenit tensionate în ultimele luni. În septembrie, Comisia Europeană a lansat o investigație antisubvenție asupra vehiculelor electrice chinezești pe care China le-a numit „protecționiste”. Ca răspuns, Beijingul a lansat o anchetă antidumping asupra coniacului, o mișcare care vizează în mod special Parisul, deoarece Franța concentrează aproape toate exporturile UE în acest domeniu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.