Pentru raportul de respingere a proiectului de lege au votat 15 deputaţi, şase s-au exprimat împotrivă şi doi s-au abţinut.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege.
Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, reclamă o frăție interpartinică pentru menținerea pensiilor speciale
”Prin responsabilitate, PNL pare că a înțeles responsabilitate în fața baronilor.
În Comisia Juridică, PNL și PSD au votat astăzi împotriva proiectului USR de eliminare a pensiilor speciale pentru primari și președinți de Consilii Județene. Un vot care vine în condițiile unei inflații de 6.3%, cea mai mare de la intrarea României în UE.
Un vot în total dispreț față de nevoile reale ale românilor.
Nu baronii trebuie mulțumiți astăzi.Aștept de la PNL să revină în România reală. Să vină la masa negocierilor pentru votarea Guvernului Ciolos, să oprească criza politică declanșată de Florin Cîțu, să dăm României un Guvern stabil și să renunțe la voturile alături de PSD pentru noi privilegii.”
Ce precizează Articolul 210 din Codul administrativ
Articolul 210 din OUG 57/2019 stipulează: “Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al Consiliului judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului judeţean, din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, (...) se acordă, începând cu data de 1 ianuarie 2020, o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă - cunoscută sub denumirea de pensie specială - pentru persoanele care începând cu anul 1992 au deţinut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean”.
Situația pensiilor speciale în România
Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul lunii august, de 9.718 persoane, în creştere cu 178 de persoane faţă de perioada similară din 2020.
Cei mai mulţi pensionari speciali, respectiv 4.417, sunt judecătorii și procurorii, beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv 20.022 de lei, din care 18.732 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 3.679 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.413 pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.328 de lei, din care 7.511 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 578 de persoane, media fiind de 8.339 de lei, din care 3.740 de lei cota suportată din bugetul de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna august un număr de 801 persoane. Pensia medie era de 5.730 de lei, din care 2.998 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 760 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.840 de lei (2.593 de lei de la bugetul de stat).
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.749 de pensionari, pensia medie fiind de 4.831 de lei, din care 2.644 de lei suportaţi din bugetul de stat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.