Ele acoperă câteva reforme care contribuie la tranziţia digitală, precum şi în domeniile de mobilitate sustenabilă, decarbonizare, audit şi control, educaţie şi sănătate, dar şi măsuri preliminare în reformarea sistemului de pensii şi al fiscalităţii.

De asemenea, sunt incluse măsurile pentru sprijinirea afacerilor şi pentru asigurarea bunei guvernanţe a ţării.

La fel ca pentru toate statele membre UE, plăţile din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU, se bazează pe performanţă şi depind de implementarea de către România a investiţiilor şi reformelor stabilite în Planul său de Redresare şi Rezilienţă.

În 31 mai 2022, România a prezentat CE cererea de plată pe baza îndeplinirii celor 14 obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare pentru plata primei tranşei. În 15 septembrie 2022, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României.

Opinia favorabilă a Comitetului economic şi financiar privind cererea de plată a deschis calea pentru ca CE să adopte o decizie finală privind plata fondurilor.

Planul de redresare şi rezilienţă al României va fi finanţat cu 12,1 miliarde de euro granturi şi 14,9 miliarde de euro împrumuturi.

UE, promisiune pentru ţările din Balcanii de Vest! Nu pot face faţă crizei energetice

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri, de la Skopje, un ajutor financiar de 500 de milioane de euro pentru ţările din Balcanii de Vest, pentru ca acestea să poată face crizei energetice, informează AFP.

Această sumă va fi destinată "regiunii întregi pentru investiţii în ceea ce este necesar pentru a obţine independenţa" în domeniul energiei, a declarat Ursula von der Leyen, fără a preciza termenele la care va fi oferit acest ajutor.

Ea a menţionat totuşi la investiţii în infrastructura energetică.

Anunţul intervine într-un moment în care preţurile la energie sunt în creştere din cauza agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi odată cu apropierea iernii.

Astfel, începând din ianuarie, Macedonia de Nord va putea conta pe un sprijin bugetar de 80 de milioane de euro, a anunţat preşedinta Comisiei Europene din capitala acestei ţări, prima etapă a unui turneu diplomatic în Balcanii de Vest.

Acest anunţ este de natură să ajute ţările din regiune, în contextul în care Macedonia de Nord de exemplu produce doar două treimi din electricitatea de care are nevoie anual.

"Criza energetică şi economică provocată de războiul din Ucraina a unit Europa. Doar uniţi vom putea să facem faţă lipsei de energie şi de hrană", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski.

Macedonia de Nord şi majoritatea ţărilor din regiune sunt în stadii diferite în negocierile lor de aderare la Uniunea Europeană (UE).

În pofida duratei acestui proces, de peste un deceniu în unele cazuri, UE a reiterat de nenumărate ori că Balcanii de Vest fac parte din familia europeană.

Lentoarea apropierii de UE a provocat o ascensiune a euroscepticismului în aceste ţări, deschizând calea pentru o întărire a influenţei ruse în regiune, avertizează experţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.