Comisia Europeană a propus vineri pedepsirea cu până la cinci ani de închisoare a persoanelor care încearcă să eludeze sancţiunile impuse Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, demersul făcând parte din încercarea Bruxellesului de a găsi o bază legală care să-i permită confiscarea activele ruseşti îngheţate în urma acestor sancţiuni.

Pentru ca aceste active să poată fi confiscate ''este nevoie de o condamnare penală'', a explicat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt comunitar pentru justiţie, Christian Wigand, relatează agenţia EFE.

Comisia Europeană mai doreşte astfel să dispară lacunele legislative şi situaţiile în care există în UE jurisdicţii ''mai favorabile decât altele, unde ocolirea sancţiunilor este mai puţin problematică'', a adăugat acelaşi purtător de cuvânt.

Conform propunerii avansate, va constitui infracţiune ocolirea sau tentativa de evitare a sancţiunilor europene prin acţiuni cum ar fi transferul dreptului de proprietate către un terţ care nu este vizat de sancţiuni, iar în cazul companiilor sancţiunea propusă de Comisia Europeană este aplicarea unei amenzi echivalente cu cel puţin 5% din cifra de afaceri globală a respectivei societăţi din ultimul an.

Propunea mai stabileşte norme comune care să faciliteze investigaţiile, procedurile judiciare şi nivelul pedepselor, astfel încât să nu mai existe diferenţe la aceste capitole între statele UE.

''Sperăm că propunerea va fi adoptată în lunile următoare'', a indicat purtătorul de cuvânt citat. Cererea Comisiei Europene urmează să fie discutată cu Parlamentul European şi cu statele membre (Consiliul UE).

În urma sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ''furt''.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că această instituţie a elaborat un plan de confiscare a acestor fonduri şi de a le oferi Ucrainei. Dar pentru aplicarea acestei măsuri este nevoie de stabilirea unei baze legale la nivelul întregii Uniuni Europene.

Putin i-a spus lui Scholz că poziţia Occidentului care sprijină Kievul este "distructivă"

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri cancelarului federal german Olaf Sholz în timpul unei convorbiri telefonice că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit "necesare şi inevitabile", denunţând de asemenea poziţia "distructivă" a Occidentului care sprijină Kievul şi îndemnând Berlinul să-şi regândească abordarea, informează AFP şi Reuters.

"A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului", a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie.

Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili.

Vladimir Putin, care a lansat invazia pe 24 februarie, s-a plâns încă o dată de sprijinul financiar şi militar acordat de Occident Ucrainei, aprovizionări care i-au permis Kievului să-i provoace Rusiei înfrângeri umilitoare.

Potrivit preşedintelui rus, poziţia Occidentului este "distructivă", pentru că, întărită de sprijinul politic, financiar şi militar al Occidentului, "Kievul respinge ideea oricărei negocieri" şi "îi incită pe ucrainenii radicali naţionalişti să comită crime sângeroase".

Vladimir Putin l-a îndemnat pe Scholz "să-şi regândească abordarea în contextul evenimentelor ucrainene".

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o "soluţie diplomatică".

Scholz "a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse", a informat Steffen Hebestreit într-un comunicat.

De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin "atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse", continuă comunicatul.

Cei doi lideri, care au convenit să "rămână în contact", au evocat între altele "situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus". Ei "au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite", conchide comunicatul guvernului german.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat, la sfârşitul lui septembrie, anexarea a patru regiuni ale Ucrainei - chiar dacă Rusia nu le controlează în totalitate -, pe lângă Crimeea deja anexată în 2014.

Kievul respinge orice negociere cu Putin fără respectarea de către Rusia a integrităţii sale teritoriale, care să includă Crimeea.

Din punct de vedere militar, armata rusă a înregistrat mai multe înfrângeri, fiind obligată să se retragă din nordul Ucrainei în aprilie, apoi dintr-o zonă din nord-est în septembrie şi în cele din urmă dintr-o zonă din sud în noiembrie.

Prin urmare, începând din octombrie, forţele ruse au adoptat drept tactică bombardarea instalaţiilor ce furnizează electricitate şi căldură în Ucraina, în timp ce iarna este pe cale să se instaleze pe deplin în această ţară.

Puţin mai devreme vineri, Kremlinul a respins condiţiile evocate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden, care s-a declarat "gata să discute" cu Vladimir Putin dacă acesta "caută un mijloc de a pune capăt războiului" în Ucraina, fixând ca primă condiţie o retragere a trupelor ruse.

"Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina", ceea ce Moscova "evident" că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. "Operaţiunea militară continuă", a adăugat el, transmite Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.