Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,9% cât anticipa în iulie până la 5,8%, conform previziunilor economice de toamnă, publicate vineri.

După un an solid 2022, economia României ar urma să încetinească, cu un avans de aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflaţiei mai ridicate, a înăspririi condiţiilor financiare şi a efectelor negative ale invadării Ucrainei de către Rusia. Astfel, Comisia Europeană previzionează o creşterea a economiei României de 1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024.

Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf la finalul acestui an, rămânând încă la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Rata inflaţiei ar urma să se situeze la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023 şi 6,8% în 2024, conform estimărilor CE.

Rata şomajului va fi în jur de 5-6%. Concret, rata şomajului ar urma să se situeze la 5,4% în 2022, la 5,8% în 2023 şi 5,4% în 2024.

Deficitul public ar urma să scadă gradual până la 4,8% din PIB în 2024, în urma veniturilor solide şi a declinului cheltuielilor curente ca procent din PIB, în principal datorită creşterii ridicate a PIB-ului nominal. Deficitul ar urma să se situeze la 6,5% din PIB în 2022, la 5% din PIB în 2023 şi 4,8% din PIB în 2024.

Ponderea datoriei în PIB ar urma să se situeze la 47,9% în 2022, la 47,3% în 2023 şi 47,6% în 2024.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Vezi şi: Eurostat: Cheltuielile de protecţie socială au crescut anul trecut în toate statele membre UE

Cheltuielile pentru prestaţiile de protecţie socială au crescut în 2021 în toate statele membre UE pentru care sunt disponibile datele, arată informaţiile preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Între 2020 şi 2021, cele mai mari creşteri ale variaţiei procentuale, în monedă locală, au fost înregistrate în Letonia (23%), Bulgaria (16%) şi Ungaria (10%), iar cele mai reduse în Irlanda şi Luxemburg (ambele cu 1%) şi în Franţa, Danemarca, Austria, Belgia, Finlanda, Italia şi Estonia (toate cu 2%).

Deşi cheltuielile de protecţie socială au crescut în monedă locală, când sunt analizate ca procent din PIB, datele arată o scădere în 2021, deoarece PIB-ul a crescut mai mult decât cheltuielile cu prestaţiile sociale, în urma redresării după recesiunea din 2020 provocată de pandemie.

În 2020, cheltuielile cu prestaţiile sociale au crescut în special în domeniul sănătăţii şi al compensaţiilor acordate şomerilor.

La o comparaţie 2021 cu 2020, cheltuielile pentru prestaţiile de protecţie socială ca procent din PIB au scăzut în toate statele membre UE pentru care sunt disponibile datele, exceptând Bulgaria şi Letonia.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile estimările pe 2021, cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu protecţia socială în PIB a fost în Franţa (33% din PIB), Austria şi Italia (ambele cu 32%), iar cea mai scăzută în Irlanda (13%), precum şi în Estonia şi Ungaria (ambele cu 17%).

Cele mai semnificative scăderi în 2021, comparativ cu 2020, au fost înregistrate în Estonia şi Luxemburg (ambele cu minus 2,5 pp) şi Belgia (minus 2,2 pp).

Datele pentru România nu sunt disponibile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.