În forma actuală, Codul Fiscal aduce beneficii importante pentru mediul de afaceri, în special prin politicile de dezvoltare economică și prin măsurile de simplificare sau de relaxare fiscală.

Măsuri pentru marii investitori și corporații

Una dintre cele mai importante măsuri oferă firmelor posibilitatea de a-și deduce într-o măsură mai mare cheltuielile cu dobânzile, începând cu 2019. Se vor putea deduce costuri cu finanțarea, în limita unui milion de euro, plus 30% din EBIDTA ( profitul înainte de taxe și amortizări), în timp ce limitele erau stabilite până acum la 200 000 de euro, plus 10% din EBIDTA.

O altă măsură importantă, cerută de mediul de afaceri, permite ajustarea TVA în situația intrării în faliment a beneficiarului. Acest mecanism va funcționa astfel: în situația în care o firmă facturează, dar nu încasează banii cuveniți, pentru că partenerul respectiv a intrat în faliment, își ajustează în minus TVA corespondent și, implicit, obligația de plată către stat. Această modificare la Codul Fiscal a fost insistent cerută și așteptată de contribuabili. Cei care ridică problema legalității acestei măsuri trebuie să știe că este în acord cu o decizie recentă a Curții de Justiției a Uniunii Europene.

Citește și Datorii la ANAF. Vezi dacă eşti pe lista celor iertaţi la început de an

La fel de importantă este și modificarea ce permite achiziția mai multor imobile cu o cotă redusă de TVA, de 5%, de către aceeași persoană. În egală măsură se elimină limitarea suprafeței locuite. Astfel se încurajează și se susține industria imobiliară, atât pentru tranzacții cât și pentru construcții. Până la intrarea în vigoare a acestei modificări, o persoană putea beneficia doar o singură dată de achiziția unei locuințe cu 5% TVA, în anumite condiții.

Facilități pentru IMM-uri

Există și o măsură pentru IMM-uri, care-i ajută pe micii întreprinzători și pe jucătorii mici din zona asigurărilor și pieței de capital să-și deducă, de acum, pierderile aferente activelor financiare.

Foarte important este și faptul că se clarifică regimul fiscal al tranzacțiilor și câștigurilor din criptomonede. Vidul legislativ de până acum permitea în primul rând fraudele cu aceste criptomonede, în același timp constituind și piedici pentru investitori. De acum, profitul din tranzacțiile cu monede virtuale, respectiv diferența dintre prețul de vînzare și cel de achiziție, se impozitează cu 10%. Câștigul sub 200 de lei/tranzacție nu se impozitează, dacă totalul acestor câștiguri nu depășește 600 de lei anual.

„Prevederi bune pentru întreaga economie”

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră că sunt mai multe modificări favorabile și micilor întreprinzători, incluse în Legea nr. 30 din 10 ianuarie 2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare (“Legea nr. 30/2019”). „În privința asigurărilor, în general sunt prevederi care ajută marii jucători, pentru că pe această piață sunt foarte puțini mici întreprinzători. Dar Legea 30 aduce, într-adevăr, câteva modificări pozitive, precum scrisoarea de garanție pentru eventualele acte de control ale ANAF și eliminarea piedicilor pentru participarea la licitații a companiilor mici și mijlocii. Sunt prevederi bune pentru întreaga economie, precum recunoașterea și extinderea noțiunii de compensare între datoriile la stat și datoriile statului către firme, care ajută inclusiv IMM-urile”, a explicat, pentru DC Business, Cristian Pârvan.

Citește și Executarea silită. Cum se poate contesta și în ce condiții

La rândul său, analistul economic Mircea Coşea spune că aceste modificări sunt şi pentru a corecta unele decizii care nu au fost prea bine primite. „ În momentul în care anumite sectoare de activitate sunt lovite de o impozitare superioară, Guvernul vine cu măsuri care să ajute anumite sectoare de activitate. Problema se pune în legătură cu modul în care se iau și timpul în care se aplică”. Despre ajustarea TVA în situația intrării în faliment a beneficiarului, Mircea Coşea spune că e o măsură foarte binevenită, logică, dar cere mult timp și mult efort pentru a fi pusă în practică. „Un rol important aici l-ar avea ANAF, dar instituția va avea astfel o sarcină în plus. Măsura e bună, în teorie, dar nu văd care sunt instrumentele de punere a ei în practică”, a adăugat analistul economic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.