În comparaţie cu acum 5 ani, există coborâri considerabile în topul judeţelor româneşti, aşa cum este cazul judeţului Arad, care a coborât de pe locul 10 în 2015, pe locul 13 în 2019, sau al judeţului Galaţi, care a ajuns, de pe locul 15 în 2015, pe locul 17 în 2019. În ceea ce priveşte rezultatele pozitive, Prahova a urcat de pe locul 8 în 2015, pe 6 în 2019, iar Bihor a ajuns de pe locul 12 în 2015, pe locul 9 în 2019, în funcţie de cifra de afaceri a companiilor înregistrate.

"Harta de business a României prezintă mari discrepanţe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei - doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajaţi. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanţele autorităţilor locale, ale căror investiţii în infrastructura materială şi umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional", a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

Deşi topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de faţă, în sensul în care majoritatea judeţelor au câştigat/ pierdut doar una sau două poziţii în clasament, există şi diferenţe spectaculoase. "Dacă la Galaţi, căderea are cu siguranţă legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus şi pe seama investiţiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părţi din zona de Sud a ţării, acolo unde judeţele Dolj şi Olt au performat bine în ultimii ani", a completat Roxana Popescu.

Număr companii, cifră de afaceri 

În funcţie de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136.900 de companii în 2019 (peste 20% din total), fiind urmată de Cluj, cu 42.900 de companii (6,3 % din total) şi de Ilfov, cu 30.800 de companii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puţine companii sunt înregistrate în Mehedinţi, cu doar 3.600 firme existente în 2019, dar şi în Botoşani, cu 4.600 de companii, şi în Covasna, cu 4.700 de companii.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri, Bucureştiul ocupă prima poziţie cu o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, fiind urmat la mare de distanţă de Ilfov, cu 111,8 miliarde lei şi Timiş, cu 67,2 miliarde lei. Faţă de 2015, Argeşul a scăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5 miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul 5 în 2015, pe 4 în 2019, având o cifră de afaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut. Următoarele judeţe din România, în funcţie de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei), Constanţa (52 miliarde lei), Braşov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) şi Sibiu (34 miliarde lei).

În ceea ce priveşte topul profitabilităţii, pe primul loc se află şi în acest caz Bucureştiul, cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9 miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6 miliarde lei şi Cluj, cu 5,2 miliarde lei, arată analiza citată.

"Faţă de acum 5 ani, situaţia a rămas aproape neschimbată în Mehedinţi, un judeţ care a rămas pe ultimul loc, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri a companiilor de aici, cât şi numărul acestora. Astfel, în 2019, cele 3.600 de companii înregistrate în Mehedinţi au totalizat o cifră de afaceri de doar 3 miliarde de lei. Topul celor mai slabe judeţe din punct de vedere economic este completat de Caraş-Severin, cu o cifră de afaceri a companiilor de 6,2 miliarde de lei, Vaslui, cu 6,42 miliarde de lei, Teleorman, cu 6,45 miliarde de lei, şi Covasna, 6,51 miliarde de lei. Cât despre judeţele care se află pe pierdere, în funcţie de rezultatul net al companiilor, cele mai slabe rezultate financiare au fost înregistrate în Vâlcea, judeţ aflat pe ultimul loc, cu o pierdere cumulată de 1,1 miliarde lei, Hunedoara - pierdere cumulată de 425,9 milioane lei şi Gorj - pierdere cumulată de 393 milioane lei", potrivit analizei KeysFin.

Sectoare de activitate 

În ceea ce priveşte sectoarele de activitate, comerţul predomină în mai toate judeţele României, dar şi construcţiile, industria prelucrătoare şi IT&C-ul ocupă locuri fruntaşe.

Astfel, în 2019, în Bucureşti, existau peste 36.000 de companii, având ca domeniu principal de activitate un cod CAEN aferent comerţului, totalizând o cifră de afaceri de 276 miliarde lei (45% din totalul sectorului). Capitala este urmată de Cluj, cu 9.700 mii firme din comerţ şi o cifră de afaceri de 24,7 miliarde lei (4% din total sector) şi Ilfov, cu 9.690 companii din comerţ şi afaceri de 67,9 miliarde lei (peste 11% din total sector).

Construcţiile sunt populare îndeosebi în Bucureşti, Cluj şi Timiş, acestea fiind cele mai importante 3 judeţe pentru acest domeniu de activitate. Bucureştiul este din nou pe primul loc, cu peste 13.000 de companii care se ocupă cu construcţiile, totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliarde lei (38% din sector). Podiumul este completat de Cluj, cu 5.100 companii şi 6,9 miliarde lei cifră de afaceri şi Timiş, cu 3.700 companii şi 3,3 miliarde lei cifră de afaceri.

Citește și Sumă COLOSALĂ. Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat 535 de milioane de lei de la bănci

"Cât despre industria prelucrătoare, tot capitala conduce, cu o cifră de afaceri de 46,9 miliarde lei (12% din total sector) a celor 7.400 de companii cu sediul aici şi afaceri în acest sector. Pe locul 2 din punct de vedere al cifrei de afaceri se clasează Argeş, cu 39,8 miliarde lei şi 2.100 de companii, dintre care cea mai importantă este Automobile Dacia SA, iar pe locul 3 Timiş, cu 27 miliarde lei cifră şi 2.600 de companii", se menţionează în analiza citată.

De asemenea, IT&C-ul devine din ce în ce mai activ, atât în judeţele deja consacrate, care de altfel se şi află pe locurile 1 şi 2: Bucureşti (11.300 de companii şi o cifră de afaceri de 44 miliarde lei) şi Cluj (2.900 de companii şi o cifră de afaceri de 5,7 miliarde lei), cât şi în Timiş (1.300 de firme şi o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei), Iaşi (1.300 companii şi o cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei) şi Ilfov (1.700 de companii şi o cifră de afaceri de 992,8 milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 şi 5.

Cele mai "muncitoare" judeţe, respectiv unde se regăsesc cei mai mulţi angajaţi, sunt Bucureşti - cu peste 1 milion de angajaţi, Timiş, cu 189.700 de angajaţi, şi Cluj, cu 183.700 de angajaţi în 2019. De cealaltă parte, judeţele cu cei mai puţini angajaţi sunt Mehedinţi şi Giurgiu, cu doar 14.600 de angajaţi şi respectiv 20.900 de angajaţi în 2019. Analiza KeysFin are la bază datele financiare din 2019, raportate de companii la Ministerul Finanţelor până în momentul extragerii informaţiilor, în septembrie 2020. Datele pot suferi modificări până la sfârşitul lui 2020. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.