"Măsura este una de precauţie, o măsură prin care, aşa cum am demonstrat până în momentul de faţă, avem nevoie în continuare de menţinerea solidarităţii la nivelul Uniunii Europene, iar România a fost parte la toate deciziile care au menţinut şi consolidat solidaritatea în interiorul Uniunii Europene", a afirmat premierul, întrebat la o conferinţă de presă despre decizia Comisiei Europene privind reducerea consumul de gaze.

El a menţionat că evoluţia depozitării zilnice a gazelor este "foarte consistentă şi încurajatoare" şi că miercuri a fost depăşit pragul de 1,6 de miliarde de metri cubi de gaz în depozite.

"Ceea ce vă pot spune în momentul de faţă este că ieri am depăşit 1.600.000.000 de metri cubi în depozitare. Ca atare, evoluţia depozitării zilnice este una foarte consistentă şi încurajatoare, pentru că, dacă vă aduceţi aminte, atunci când am fost la Corbu şi am participat la inaugurarea exploatării din offshore, am precizat că (...) sunt patru etape: era o etapă până la 1 august, cea de a doua etapă - până la 1 septembrie, 1 octombrie şi 1 noiembrie, astfel să ajungem la 1 noiembrie la 80% din capacitate. Noi ar fi trebuit ca până la 1 august să ajungem la 46%, 57% la 1 septembrie, 66%, dacă nu mă înşel, la 1 octombrie şi 80% la 1 noiembrie. S-ar putea să fi greşit penultima cifră. Progresia şi aşa cum arată cifrele astăzi - suntem peste procentele asumate şi chiar la sfârşitul săptămânii trecute aveam 200 de milioane de metri cubi peste ceea ce aveam în depozite în perioada similară a anului trecut. Ca atare, (...) am avut un grup de lucru cu toate instituţiile din domeniul exploatării şi depozitării gazelor şi în momentul de faţă nu există niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023", a explicat premierul.

Potrivit premierului, decizia privind reducerea consumului de gaze va fi luată "în funcţie de cantităţile de gaz care vor exista în depozitare înainte de începerea reală a iernii".

"Pe moment, preocuparea noastră este să facem în aşa fel încât să ne asigurăm resursele necesare şi de gaz şi de cărbune pentru a putea să avem energie la iarnă. Nu este deloc lipsit de relevanţă ca exploatările de lignit să poată să extragă şi să depoziteze cât mai mult, să nu ne mai întâlnim cu situaţia pe care am avut-o anul trecut, când în depozite aveam o cantitate care ne asigura funcţionarea centralelor pe cărbune de la Oltenia de la 3 la 5 zile maxim", a adăugat Ciucă.

El a spus că toate datele depind foarte mult şi de condiţiile meteorologice.

"Pe de o parte, seceta care poate să afecteze producţia de energie electrică hidro şi iarna care poate să afecteze, la rândul ei, producţia de energie electrică, în mod deosebit pe eoliană, pentru că sub o anumită temperatură pe energia obţinută din eolian nu mai vine pentru că nu mai funcţionează, iar cea de cărbune, dacă nu avem cărbune, este foarte greu să menţii un ritm de producţie a energiei la capacitatea pe care o au termocentralele în momentul de faţă. (...) Acum când discutăm vă pot spune că am analizat debitul. Debitul este la 50% din normal, nu este afectată capacitatea de producţie a energiei în hidrocentrale, dar nici nu există foarte mult optimism pentru ca ea să se menţină la acest nivel şi dacă perioada de secetă va continua, producţia va scădea cu certitudine", a precizat premierul.

Premierul a vizitat, joi, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu Vâlcea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.