Washington a înțeles că, pentru a-și menține avansul, nu mai e loc de jumătăți de măsură. SUA sporesc presiunile asupra aliaților asiatici, obligându-i să-și securizeze lanțurile de aprovizionare. Un exemplu grăitor este Malaezia, care, sub influența americană, a acceptat să inspecteze fiecare transport de cipuri Nvidia care tranzitează teritoriul său, de teama ca acestea să nu ajungă clandestin în China. „Ni se cere să verificăm absolut tot”, a dezvăluit ministrul malaysian al Comerțului.

În replică, China își accelerează eforturile. Din 2022, a injectat miliarde de dolari în industria semiconductorilor. Big Fund – un fond public de investiții de peste 47 de miliarde de dolari – vizează în principal echipamentele de producție. Obiectivul declarat: acoperirea a 70% din necesarul intern de cipuri până la finalul lui 2025, conform strategiei Made in China 2025.

Pentru moment, însă, Occidentul domină. Cele mai performante cipuri de inteligență artificială sunt proiectate în SUA, fabricate în Taiwan și asamblate în Asia de Sud-Est. Mașinile necesare producției provin din Japonia, Olanda sau SUA. Principalul producător chinez, SMIC, are încă un decalaj tehnologic de cinci ani față de TSMC – interval care, în industria AI, echivalează cu un secol.

La sfârșitul lui 2024, Casa Albă a impus un nou val de sancțiuni: licențe globale, cote de export, parteneriate tehnologice monitorizate, restricții intensificate în Asia de Sud-Est și în Emirate. Orice mijloc prin care China ar putea accesa componente critice este vizat. Obiectivul este clar: protejarea lanțului de aprovizionare occidental, chiar cu prețul unei fragmentări tehnologice globale.

Vietnam – de la manufactură la inovare

În nordul Vietnamului, orașe industriale de dimensiuni modeste se transformă rapid în hub-uri high-tech de talie mondială. În Bac Ninh și Bac Giang, peste 20 de miliarde de dolari au fost investiți în ultimul deceniu de furnizori de top precum Foxconn și GoerTek, parteneri ai Apple și Sony. Transformarea este vizibilă: panourile bilingve chinez-vietnamez reflectă influxul de ingineri expatriați din China, veniți să compenseze deficitul de forță de muncă locală calificată.

Conștient de importanța strategică a industriei semiconductorilor, guvernul vietnamez intensifică pregătirea specialiștilor, propunându-și să formeze 10.000 de ingineri anual în acest domeniu. Vizita președintelui american Joe Biden în septembrie 2023 s-a concretizat într-un acord bilateral menit să consolideze ecosistemul vietnamez al cipurilor, incluzând programe comune de formare pentru asamblare, testare și ambalare.

Marile companii pariază pe Vietnam

Investitorii americani nu au întârziat să răspundă acestui apel. Marvell, de exemplu, plănuiește deschiderea unui centru de cercetare și dezvoltare în Ho Și Min și dublarea echipei locale, convins că Vietnamul devine un pilon al inovației în semiconductori în Asia. Intel operează deja aici cel mai mare centru mondial de testare și asamblare, cu o investiție inițială de 1,5 miliarde de dolari, și intenționează să adauge încă un miliard. Alte companii, precum Synopsys și Amkor Technology, și-au stabilit baze în Vietnam, atrase de forța de muncă tânără și dinamică.

Statul vietnamez sprijină activ dezvoltarea primei fabrici autohtone de cipuri și, din 2024, organizează anual SEMIExpo, un târg menit să atragă marii jucători globali din industrie.

MALAESIA – De la testare la producția proprie

Malaezia își dorește mai mult decât să fie doar un centru de asamblare pentru giganții tehnologici mondiali. Cu o experiență de peste 50 de ani în domeniul semiconductorilor, țara își propune acum să ajungă în etapele superioare ale lanțului de producție. Penang, considerată Silicon Valley a Malaeziei, a atras investiții străine de aproape 13 miliarde de dolari în 2023 – mai mult decât în tot deceniul precedent. Totodată, la Kulim a fost inaugurată cea mai mare fabrică de cipuri din carbură de siliciu din lume, operată de Infineon, un element-cheie în producția de vehicule electrice.

Dar Kuala Lumpur nu mai vrea să se limiteze la montaj. În 2024, guvernul a lansat o strategie națională pentru semiconductori, menită să transforme industria locală. Planul include formarea a 60.000 de ingineri, atragerea centrelor de cercetare și dezvoltare (R&D) și lansarea unor cipuri concepute pe plan intern. Un parteneriat cu gigantul britanic Arm marchează un pas important: înființarea unui birou regional în Kuala Lumpur, un parc tehnologic dedicat și o investiție de 250 de milioane de dolari pe o perioadă de zece ani.

Direcția este clară. Intel, prezent în țară de jumătate de secol, continuă să-și extindă operațiunile. În Johor, BlackRock și ByteDance construiesc centre de date pentru procesarea locală a cipurilor de inteligență artificială. Retorica oficială se concentrează pe un obiectiv ambițios: producerea de cipuri gândite, fabricate și vândute direct din Malaezia. O miză industrială, dar și un semnal strategic într-o lume în care suveranitatea tehnologică devine un factor-cheie al puterii economice.

ASIA DE NORD-EST – Întoarcerea giganților tehnologici

Japonia revine puternic pe scena semiconductorilor, mizând pe alianțe industriale și excelență tehnologică. La Kumamoto, TSMC construiește două fabrici cu sprijinul guvernului japonez, investițiile depășind 20 de miliarde de dolari. Capacitatea de producție estimată: 100.000 de plachete de siliciu pe lună, destinate unor sectoare esențiale precum industria auto, electronica de consum și echipamentele industriale.

În paralel, un jucător național își pregătește intrarea pe scena globală. Rapidus, consorțiul japonez susținut de stat și de tehnologia IBM, intenționează să lanseze până în 2027 o fabrică de cipuri de 2 nanometri – un segment de elită dominat până acum de TSMC și Samsung. Japonia nu mai vrea doar să asambleze cipuri, ci să redevină lider global.

La rândul său, Coreea de Sud își consolidează poziția printr-un plan ambițios de 19 miliarde de dolari destinat dezvoltării unor „mega-clustere” de producție. Guvernul sud-coreean consideră industria semiconductorilor „un câmp de luptă național” și investește masiv pentru a-și menține avantajul competitiv.

Taiwan rămâne un jucător-cheie, însă presiunea geopolitică determină insula să-și extindă investițiile dincolo de granițele sale, cu proiecte în SUA, Japonia și, posibil, Europa. Scopul este clar: consolidarea dominației globale și reducerea riscurilor într-un climat de incertitudine.

Noua hartă industrială a secolului XXI

Bine ați venit în era „friendshoring”-ului – o strategie în care producția este relocată în țări aliate pentru a securiza lanțurile de aprovizionare. Washingtonul rescrie arhitectura globală a semiconductorilor, consolidând parteneriate cu Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Malaezia, Vietnam, dar și Europa și India.

Totuși, certitudinile se pot dovedi fragile. În timp ce Occidentul își protejează lanțurile de aprovizionare și își reconfigurează alianțele industriale, China accelerează dezvoltarea propriei industrii de inteligență artificială. Lansarea modelului open-source DeepSeek-V2, comparabil cu GPT-4, a demonstrat că Beijingul poate înregistra progrese rapide în domenii considerate anterior monopoluri ale giganților americani.

În spatele sancțiunilor impuse de SUA, fondurile suverane chineze finanțează masiv ecosistemul local. În spatele restricțiilor comerciale, o armată de ingineri și centre de calcul avansează într-un ritm susținut. Deși China încă nu poate produce cipuri de ultimă generație, algoritmii săi se perfecționează rapid. În această nouă „război rece” tehnologic, avantajele se măsoară în luni, nu în ani. Leadership-ul american în domeniul AI rămâne puternic, dar nu mai este incontestabil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.