Confirmarea scenariului că de creșterea prețului la gaze și energie statul nu a fost dezinteresat, este declarația autorităților că “Impozitul progresiv este considerat în continuare o opțiune”. Asta după ce toată lumea se jura că în anul 2022 nu va crește nici o taxă”, este de părere Dumitru Chisăliță și opinează în continuare că acest lucru se va fi valabil atâta timp cât mecanismul creșterii prețului la energie aducea bani la bugetul de stat. ”Astăzi când sistemul facturilor mari la energie, sistem făcător de bani pentru stat se prăbușește, este nevoie de o altă metodă a se lua bani de la români”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă.
Primul pas. Scumpirea în România a început în 2020
”Modificarea legislație în iunie 2020, introducerea obligației pentru furnizorii de gaze să nu vândă toate gazele a creat o falsă cerere a gazelor mai mare decât oferta și astfel a fost demarat în luna octombrie 2020 procesul de creștere a prețului gazelor naturale în România. Este important să vedem statisticile care arată că în anul 2020 când prețurile în Europa scădeau în România acestea creșteau. În a doua parte a anului 2021 când deja prețurile la gaze în România erau pe trend de creștere de 6 luni, au început să crească pețul și în Europa, motiv ideal pentru autorități de a găsi din nou un vinovat - creșterea prețurilor pe plan Mondial”, spune Chisălită.
Al doilea pas. Legea plafonării
”Al doilea moment în care acțiunile autoritățile au ”tras” prețul în sus a fost chiar prin legea plafonării, atunci când au impus un preț de referință de 370 lei/MWh, preț mai mare de 2,4 ori mai mare decât prețul anului trecut și de 1,8 ori mai mare decât prețul din septembrie 2021. Dacă înaintea stabilirii acestui preț de referință de către stat oferta de preț la consummatorul casnic era de 220 lei/MWh, după ”permisiunea” dată de stat furnizorilor de a se vinde gazelle cu 370 lei/MWh, ofertele de preț a ajuns astăzi la 640 lei/MWh!”, mai explică Dumitru Chisăliță.
Folosindu-se de puținele date publice existente privind piața gazelor naturale și a componentelor de cost, Dumitru Chisăliță a apreciat care sunt destinatarii banilor încasați de la consumatori pentru gazele consumate în ultimii 3 ani.
Gaze Naturale | 2020 | 2021 | 2022 |
Costuri effective, operaționale și investiționale, producție, transport, înmagazinare, distribuție, burse etc. | 57% | 50% | 30% |
Profituri nete medii operatori economici de pe piața de gaze | 3% | 5% | 6% |
Venituri la bugetul de stat (dividende, supradividende, taxa, TVA, redeventa, tarife etc.) | 40% | 45% | 64% |
Concluzia este că statul suprataxează încă din anul 2013 orice creștere de preț ale producătorilor de gaze (nu şi ale celor de energie electrică sau furnizorilor). Suprataxarea veniturilor suplimentare obţinute din creşterea preţurilor producătorilor de gaze naturale care depăşesc anumite limite sunt prevazute de OUG 7/2013. În momentul de faţă preţurile producătorilor de gaze care depăşesc 85 lei/MWh, iau calea în proporţie de 85% către bugetul de stat! Asta după ce se aplică pentru aceleași gaze, impozitarea normală, redevență, acciză, tarife de licențiere, tarife de autorizare etc., punctează specialistul.
”Astfel, apreciem că statul a fost beneficiarul principal al creșterii facturilor la gaz, acesta a încasat în anul 2021, jumătate de milliard de euro, iar în anul 2022 urmează să încaseze 2,7 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu creșterea impozitelor și taxelor pentru români în medie cu 150 euro/an/cetățean”, conchide Dumitru Chisăliță,
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.