Din cei 24 de economişti intervievaţi de Financial Times, Benoît Coeuré, actualmente membru în boardul executiv al BCE, a fost desemnat candidatul favorit de către şapte respondenţi însă doar un singur respondent a apreciat că francezul are cele mai mari şanse pentru a fi următorul preşedinte al BCE. În schimb, opt respondenţi au apreciat că Erkki Liikanen are cele mai mari şanse pentru a fi următorul preşedinte al BCE, chiar dacă doar trei respondenţi au declarat că ar dori ca finlandezul să ocupe funcţia respectivă. 

Unul dintre cei trei este Andre Sapir, profesor la Universitatea din Bruxelles. ”Alegerea mea şi totodată pariul meu este Erkki Liikanen. Combină experienţa de guvernator al băncii centrale cu o experienţă politică impresionantă în calitate de ministru de Finanţe şi două mandate de comisar european”, a spus Sapir.

Danae Kyriakopoulou, economist şef la centrul de reflexie Official Monetary and Financial Institutions Forum, este de părere că francezul Benoît Coeuré, "ar fi o alegere excelentă", însă are dezavantajul că există prevederi legale care limitează activitatea membrilor boardului executiv la un singur mandat de opt ani, iar actualul mandat al lui Coeuré ar urma să expire în 2020. 

Ken Wattret, economist şef la firma de cercetare de piaţă IHS Markit, l-a descris pe Benoît Coeuré ca "un candidat experimentat, super-inteligent, care ar limita riscurile de tranziţie". 

Un alt candidat cu șanse este socotit guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, care este socotit drept succesorul probabil de către șanse participanți la ancheta Financial Times.

Șansele președintelui Bundesbank, Jens Weidmann, este acum favorit doar în rândul a trei respondenţi din cauza zvonurilor că Germania este mai interesată să obțină președinția Comisiei Europene, situație în care cumularea cu președinția BCE devine foarte improbabilă.

Citește și:

Mario Draghi cere Italiei să se calmeze

Jens Weidmann este nepopular în mai multe capitale europene, în special la Paris, pentru refuzul său de a susţine o serie de măsuri destinate să evite stagnarea zonei euro. ”Din păcate, politicienii nu îl vor pe Weidmann în postul de preşedinte al BCE. Indiferent cine îi va urma lui Draghi, va continua, mai mult sau mai puţin, politicile sale”, a declarat Joerg Kramer, economist şef la Commerzbank. 

Economiştii intervievaţi de Financial Times nu se aşteaptă ca succesorul lui Draghi să fie anunţat înainte de alegerile europarlamentare din luna mai. Noul parlament rezultat în urma alegerilor va trebui să decidă mai întâi o serie de numiri politice. 

Atât preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cât şi cancelarul Angela Merkel ar urma să se lupte pentru a-şi numi propriul candidat în postul de preşedinte al Comisiei Europene. Dacă postul va fi ocupat de un german atunci şansele ca un francez să fie numit la conducerea BCE ar creşte. În schimb, dacă Emmanuel Macron va avea câştig de cauză pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, atunci este mai probabil ca rolul de preşedinte al BCE să fie ocupat de un reprezentant al unei ţări din nordul Europei. 

Tot acest proces ar putea fi complicat şi mai mult dacă partidele eurosceptice vor câştiga mai multe locuri de eurodeputaţi. Potrivit lui Anatoli Annenkov, economist la Société Générale, un parlament european mai fragmentat "ar putea însemna un proces mai dificil şi mai îndelungat de numire a unui nou preşedinte al Comisiei, al Consiliului UE şi chiar al BCE, dat fiind faptul că toate aceste numiri depind unele de altele".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.