"Nu văd componentele sau direcţia care să mă facă să cred că inflaţia a atins nivelul de vârf şi va scădea într-un termen scurt", a declarat Christine Lagarde în Parlamentul European.

Oficialul a adăugat: "Ori de câte ori îi întreb de riscuri pe economiştii de top de la BCE, răspunsul pe care îl primesc în acest moment este că riscul este de creştere".

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în octombrie nivelul record de 10,6% - cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

De asemenea, preşedintele Băncii Centrale Europene şi-a păstrat opţiunile deschise privind nivelul şi numărul viitoarelor majorări de dobândă ale BCE, spunând că acestea vor depinde de o serie de variabile.

"Când vom decide cât de mult vom majora dobânzile şi cât de rapid o vom face, ne vom baza pe perspectivele economice actualizate, persistenţa şocurilor, reacţia la evoluţia salariilor şi la aşteptările privind inflaţia şi evaluarea noastră a transmiterii politicii monetare", a declarat Christine Lagarde.

Investitorii speculează dacă BCE va majora cu 50 sau cu 75 de puncte de bază rata dobânzii, la reuniunea de politică monetară din decembrie, şi până la ce nivel va fi majorat costul creditului.

Ca urmare a deciziilor adoptate la şedinţa BCE din 27 octombrie, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit au fost majorate la 2,00%, 2,25% şi, respectiv, 1,50%. 

Criza energetică din România. Profesorul Mircea Coșea: ”Discriminăm pensionarii care stau la oraș”

”Am impresia că repetăm celebra ”Simfonie neterminată”. Știți că atunci când și-a terminat partitura, fiecare instrumentist a părăsit sala. Și a mai rămas unul care să închidă lumina, iar acesta se pare că sunt eu”, a declarat profesorul de economie Mircea Coșea, făcând un bilanț al discuțiilor prilejuite de conferința cu tema ”Criza energetică și efectele pe termen lung”, organizată de DCNews.

”Dar dacă se va închide lumina, nu voi fi eu, ci politica pe care România o duce în principal pentru Ministerul Energiei. Am asistat aici la un lucru care a fost extrem de interesant, pentru că a fost o discuție între reprezentanții unor instituții care au puterea în luarea unor decizii și observatori din afară, care au făcut niște observații extrem de dure, extrem de complicate, dar și la nivelul lor soluțiile au fost foarte slabe. Domnul Zamfir ne-a povestit cât de greu este din toate punctele de vedere, doamna Prună ne-a spus cum trebuie să investim dar cum asta nu se știe, dar cei care reprezintă astăzi politica energetică a României, fie că sunt la minister, adică la Guvern, fie că sunt la Parlament, vă spun foarte sincer, pe mine nu m-au convins că au capacitatea de a rezolva momentul în care ne aflăm. 

Ministerul Energiei s-a autodenunțat, practic

Este o afirmație grea pe care o fac, dar prezentarea pe care domnul Secretar de stat de la Ministerul Energiei a făcut-o nu o pot pune în categoria de eseu literar, pentru că este, de fapt, un autodenunț. Domnia sa a recunoscut că această criză energetică a început în România datorită faptului că s-au închis capacități de producție, că așa a vrut ministerul, că așa a decis ministerul, la indicațiile, probabil ale Comisiei Europene, dar încălcând orice logică a fenomenelor economice. Și anume, când închizi ceva, înlocuiești cu altceva. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.