China salvează Rusia cum poate. De trei luni face acest lucru

Delia Gheață |
Data publicării:
China profită din plin de situație
China profită din plin de situație

Rusia şi-a menţinut poziţia de cel mai mare furnizor de petrol al Chinei pentru a doua treia consecutiv în iulie, cumpărătorii chinezi sporind importurile la preţuri mici şi reducând achiziţiile mai scumpe din ţări ca Angola şi Brazilia, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei au determinat mulţi importatori de petrol să taie legăturile comerciale cu Moscova, astfel încât preţurile spot pentru ţiţeiul rusesc au scăzut semnificativ. În februarie, în urma întâlnirii dintre oficialii ruşi şi chinezi, cele două ţări au anunţat că prietenia lor "nu are limite".

Datele Administraţiei Vămilor din China arată că importurile de petrol rusesc, inclusiv livrările prin conducta East Siberia Pacific Ocean (ESPO) şi cele pe mare din porturile ruseşti, au totalizat 7,15 milioane de tone luna trecută, un avans de 7,6% faţă de anul trecut.

Totuşi, livrările ruseşti în iulie, echivalentul a aproximativ 1,68 milioane de barili pe zi (bpd), sunt sub nivelul record din mai, de aproape două milioane bpd. China este cel mai mare cumpărător de petrol rusesc.

China a importat 6,56 milioane de tone de petrol din Arabia Saudită luna trecută, sau 1,54 milioane bpd, uşor sub nivelul din iulie 2021. Este cel mai redus nivel de petrol importat de China din Arabia Saudită în ultimii peste trei ani.

În primele şapte luni din 2022, importurile din Rusia au totalizat 48,45 milioane de tone, un avans anual de 4,4%, în timp ce Arabia Saudită a livrat Chinei 49,84 milioane tone, cu 1% mai puţin decât în urmă cu un an.

În iulie, importurile Chinei de ţiţei au scăzut cu 9,5% faţă de perioada similară din 2021, deoarece rafinăriile şi-au redus stocurile şi cererea internă de combustibil s-a redresat mai lent decât se estima. Importurile din Angola şi Brazilia au scăzut cu 27% şi, respectiv, cu 58%.

Citește și Prețul petrolului. OPEC respinge orice responsabilitate: Nu e vina noastră

Responsabilii politici, legiuitorii și lipsa de investiții în sectorul petrolului și gazelor naturale sunt de vină pentru creșterea prețurilor la energie, nu Opec, a declarat pentru Reuters noul secretar general al Organizației Țărilor Exportatoare de Țiței, Haitham Al Ghais.

Volumul redus al investițiilor, consecință directă a prăbușirii pieței petrolului pe durata pandemiei de COVID-19, a afectat semnificativ capacitatea de producție excedentară a OPEC și a limitat capacitatea acesteia de a reacționa rapid la alte perturbări ale aprovizionării.

Prețul țițeiului Brent s-a apropiat de un maxim istoric de 147 de dolari pe baril în martie anul curent, după ce trupele rusești au invadat în Ucraina, la 24 februarie, exacerbând îngrijorările legate de aprovizionarea pieței. Și, deși prețurile au scăzut de atunci, ele rămân la un nivel ridicat din punct de vedere istoric.

De ce există OPEC

"Nu dați vina pe OPEC, dați vina pe politicienii și legislatorii voștri, deoarece OPEC și țările producătoare au făcut întotdeauna presiuni pentru investiții în petrol (și gaze)", a declarat Haitham Al Ghais, care a preluat funcția la 1 august.

Investițiile în petrol și gaze au crescut cu 10% față de anul trecut, dar rămân mult sub nivelul din 2019, a anunțat luna trecută Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

Secretarul general al OPEC a subliniat, de asemenea, lipsa de investiții în aval (rafinare și distribuție), adăugând că membrii cartelului au crescut capacitatea de rafinare pentru a compensa scăderile din Europa și SUA.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9764
Diferența -0.0001
Zi precendentă 4.9765
USD
Azi 4.7176
Diferența 0.0119
Zi precendentă 4.7057
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9764 RON
USD flag1 USD = 4.7176 RON
GBP flag1 GBP = 5.9544 RON
CHF flag1 CHF = 5.3172 RON
AUD flag1 AUD = 3.0468 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3484 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0304 RON
NOK flag1 NOK = 0.4249 RON
SEK flag1 SEK = 0.4287 RON
XAU flag1 XAU = 393.2836 RON
Monede Crypto
1 BTC = 423539.95RON
1 ETH = 14526.86RON
1 LTC = 427.37RON
1 XRP = 5.39RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.58%
6 luni: 5.62%
12 luni: 5.66%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17460.37-1.01%
BET-BK3255.87-1.25%
BET-EF938.16-0.77%
BET-FI60030.57-1.38%
BET-NG1228.93-0.80%
BET-TR38508.42-1.01%
BET-TRN37429.75-1.01%
BET-XT1496.43-1.01%
BET-XT-TR3244.30-1.02%
BET-XT-TRN3160.13-1.02%
BETAeRO932.63-1.80%
BETPlus2584.11-0.96%
RTL38644.41-1.01%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel