România se confruntă cu provocări semnificative în drumul său spre adoptarea monedei euro, având de îndeplinit criterii stricte de convergență. Printre acestea, convergența privind sustenabilitatea finanțelor publice este deosebit de importantă. 

Criterii clare pentru aderarea la euro

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a detaliat importanța criteriilor de convergență stabilite de Comisia Europeană, criterii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a putea adera la zona euro. Unul dintre cele mai dificile aspecte este asigurarea sustenabilității finanțelor publice. Boloș a atras atenția asupra faptului că România se află într-o perioadă de dezvoltare și implementare a proiectelor de investiții, ceea ce necesită o strategie bine echilibrată. El a menționat că, deși Bulgaria a îndeplinit majoritatea criteriilor, cu excepția celui privind inflația, aceasta a avut de suferit în ceea ce privește investițiile. Prin urmare, România trebuie să evite urmarea unui model similar, care ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice.

„Anii 2025, 2026, 2027 vor fi extrem de dificili pentru România,” a avertizat Boloș, subliniind că țara noastră are în vedere un buget de investiții care ar putea ajunge până la 8% din PIB. Acest aspect face ca România să se confrunte cu un test major de echilibrare a necesităților de dezvoltare cu cerințele stricte impuse de procesul de convergență.

Echilibrul între investiții și sprijinirea mediului de afaceri

Ministrul a subliniat, de asemenea, necesitatea de a găsi un echilibru între implementarea proiectelor de investiții și sprijinirea mediului de afaceri. Acest echilibru este crucial pentru îmbunătățirea competitivității României pe piața europeană. Boloș a accentuat că obiectivul principal al țării este să evite orice măsuri care ar putea dezavantaja mediul de afaceri.

„Trebuie să sprijinim mediul de afaceri cu toate resursele disponibile pentru a asigura o poziție competitivă pe piața europeană,” a adăugat ministrul. De asemenea, el a reiterat că obiectivele României în ceea ce privește aderarea la euro nu ar trebui să compromită dezvoltarea pe termen lung, ci să contribuie la creșterea economică sustenabilă.

Provocările fiscal-bugetare și proiectele de digitalizare

În cadrul conferinței de presă, Boloș a vorbit și despre dificultățile întâmpinate în combaterea evaziunii fiscale și restructurarea sistemului de cheltuieli publice. El a subliniat că proiectele de digitalizare, deja începute, reprezintă o etapă importantă, dar grea, atât pentru guvern, cât și pentru mediul de afaceri. 

”Am început procesul de digitalizare, a fost o etapă grea pentru mediul de afaceri, fiindcă este vorba de obişnuinţa cu modelele pe care noi le-am implementat. Chiar îmi cer scuze pentru acest disconfort pe care l-am creat, dar trebuie să înţelegem cu toţii că este forma prin care împreună, în parteneriat cu mediul de afaceri, putem să progresăm şi să avem un sistem fiscal modern şi sustenabil”, a spus Boloș, precizând că aceste măsuri sunt esențiale pentru modernizarea sistemului fiscal și pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung.

„Nu este ușor să faci consolidare fiscal-bugetară, să implementezi proiecte de digitalizare sau să combați evaziunea fiscală,” a adăugat Boloș, subliniind că toate aceste eforturi necesită înțelegere și cooperare din partea celor implicați. El a exprimat speranța că aceste proiecte vor aduce beneficii României pe termen lung, contribuind la atingerea obiectivului de aderare la zona euro.

Anii grei ce urmează și perspectiva aderării la euro

Întrebat de jurnaliști despre posibila dată a aderării României la zona euro, ministrul Finanțelor a subliniat că este important ca țara să-și continue investițiile și ajustările fiscal-bugetare în anii următori. „Trebuie să avem răbdare să ne implementăm investițiile în anii aceștia grei, 2025, 2026, 2027, și apoi ajustarea fiscal-bugetară devine mai ușoară,” a explicat Boloș.

Ministrul a subliniat necesitatea colaborării între toți actorii economici și sociali pentru a atinge obiectivele de ajustare fiscal-bugetară fără a sacrifica investițiile, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a României. Acesta a concluzionat că ajustarea fiscală nu trebuie să devină un obstacol în calea aderării la zona euro, ci un mijloc prin care România poate asigura o dezvoltare echilibrată și sustenabilă.

Concluziile raportului Comisiei Europene

În contextul acestei discuții, este important de menționat că în data de 26 iunie, Comisia Europeană a publicat un raport care arată că România nu îndeplinește încă toate criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro. Raportul de convergență din 2024 a evaluat progresele făcute de șase state membre, inclusiv România, și a evidențiat că țara noastră nu a reușit să îndeplinească criteriile de stabilitate a prețurilor, de sustenabilitate a finanțelor publice, de curs de schimb și de convergență a ratelor dobânzii pe termen lung.

În plus, raportul CE a semnalat că legislația românească nu este pe deplin compatibilă cu obligațiile impuse de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste observații arată că România mai are un drum lung de parcurs până la adoptarea monedei euro, necesitând eforturi concertate și o abordare echilibrată pentru a atinge acest obiectiv important.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.