Cetățenii și firmele nu ar mai trebui să prezinte certificate fiscale, chitanțe sau ordine de plată instituțiilor publice care pot verifica direct aceste informații prin sistemele statului. Măsura apare într-o propunere legislativă înregistrată recent la Senat, care urmărește modificarea Codului de procedură fiscală.
Proiectul ar obliga autoritățile să consulte datele disponibile, în loc să le ceară contribuabililor documente pentru informații pe care administrația le poate obține singură. Atunci când verificarea directă nu este posibilă, instituția ar trebui să consemneze în scris motivul concret.
Inițiativa nu este o lege în vigoare. Prevederile propuse trebuie să parcurgă procedura parlamentară, iar forma finală poate fi modificată.
Certificatul fiscal nu ar mai fi cerut dacă informația poate fi verificată electronic
Propunerea introduce obligația autorităților și instituțiilor publice competente de a verifica direct situația fiscală a unei persoane fizice sau juridice, inclusiv existența ori inexistența obligațiilor fiscale restante.
Verificarea ar urma să fie făcută prin sistemele fiscale și informatice ale statului, în condițiile legii.
În măsura în care informațiile necesare pot fi obținute sau verificate electronic, instituțiile nu ar mai solicita contribuabilului certificatul de atestare fiscală ori alte documente care confirmă situația fiscală sau lipsa datoriilor.
Regula ar viza, așadar, procedurile în care instituția are competența legală de a verifica aceste date și dispune de mijloacele necesare pentru a le consulta.
Chitanțele și ordinele de plată, înlocuite prin verificarea încasărilor
O a doua schimbare privește dovada achitării sumelor către stat.
În procedurile administrative în care soluționarea unei cereri, prestarea unui serviciu public, emiterea unui act sau realizarea unei operațiuni depinde de efectuarea unei plăți, instituția competentă ar avea obligația să verifice direct plata și, după caz, încasarea banilor.
Textul acoperă obligații fiscale și bugetare, taxe, tarife, amenzi, contribuții și alte sume colectate în condițiile legii.
Verificarea s-ar putea face prin:
- evidențele proprii ale instituției;
- sistemele informatice disponibile;
- unitățile Trezoreriei Statului;
- sistemele electronice de plată puse la dispoziție potrivit legii;
- alte mecanisme de acces, verificare sau schimb de date între instituții.
Dacă plata poate fi identificată și verificată direct, autoritatea nu ar mai cere chitanța, ordinul de plată, extrasul de cont, confirmarea de plată sau alte documente cu aceeași funcție.
Pentru contribuabil, schimbarea ar însemna că o plată verificabilă în evidențele administrației nu ar mai trebui demonstrată prin depunerea unui document suplimentar.
Când ar putea fi cerute în continuare documentele
Proiectul păstrează posibilitatea solicitării documentelor în anumite situații.
În cazul certificatului fiscal, acesta ar putea fi cerut atunci când, din motive tehnice, informațiile nu pot fi obținute sau validate direct prin sistemele statului ori atunci când legea stabilește expres această cerință.
Pentru dovezile de plată, excepțiile sunt detaliate separat. Documentele ar putea fi solicitate dacă:
- plata nu poate fi identificată sau validată direct;
- datele disponibile sunt incomplete ori prezintă neconcordanțe;
- plata a fost făcută printr-un canal care nu permite verificarea directă;
- legea cere expres documentul pentru producerea unui efect juridic distinct.
Instituția ar trebui să consemneze în scris motivul concret pentru care verificarea directă nu a putut fi realizată.
Această obligație apare atât pentru verificarea situației fiscale, cât și pentru verificarea plăților.
Dovada plății ar trebui acceptată și electronic
Atunci când prezentarea dovezii plății rămâne necesară potrivit legii, proiectul prevede că instituțiile publice trebuie să accepte transmiterea acesteia prin mijloace electronice.
Comunicarea s-ar face în condițiile și în formatul stabilite de instituția respectivă. Încasarea ar urma să fie verificată ulterior pe baza extraselor de cont eliberate de unitățile Trezoreriei Statului, potrivit regulilor prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Astfel, verificarea directă ar deveni regula, iar transmiterea electronică a dovezii ar rămâne o soluție pentru cazurile în care documentul trebuie prezentat.
Termene de 90 și 180 de zile pentru aplicare
Dacă propunerea va fi adoptată în forma actuală, Ministerul Finanțelor, ANAF, organele fiscale locale, unitățile Trezoreriei și celelalte instituții competente ar avea 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial pentru adaptarea procedurilor, instrucțiunilor, formularelor, listelor de documente și fluxurilor de lucru.
Mecanismele de acces, verificare directă și schimb de date ar trebui să devină operaționale în cel mult 180 de zile de la publicare.
Modificările aduse Codului de procedură fiscală prin articolul I ar intra în vigoare tot la 180 de zile de la publicare. Pentru celelalte dispoziții, proiectul prevede intrarea în vigoare la trei zile de la publicare.
Accesarea informațiilor ar trebui să respecte secretul fiscal, protecția datelor personale, securitatea cibernetică și confidențialitatea. Pentru verificarea situației fiscale, textul precizează că accesul trebuie limitat la ceea ce este necesar îndeplinirii atribuțiilor legale ale instituției.
Ministerul Finanțelor ar publica anual un raport
Propunerea introduce și o obligație de raportare publică. Ministerul Finanțelor ar trebui să publice anual, până la 31 mai, un raport privind implementarea mecanismelor de verificare directă a situației fiscale și a plăților.
Instituțiile competente ar transmite informațiile necesare până la 31 martie.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că solicitarea unor documente deja disponibile administrației consumă timp, generează costuri și transformă contribuabilul într-un intermediar între instituții.
„Dacă statul poate verifica plata, nu trebuie să trimită cetățeanul după chitanță”, se arată în documentul semnat, în numele inițiatorilor, de senatorul Vasile-Ciprian Rus.
