Conform datelor Transelectrica, Centrala Nucleară de la Cernavodă ocupă primul loc azi, furnizând 22,47% din producția totală a României adică 1292 de MW.

Panourile fotovoltaice asigură 19,79% din energie adică 1138 MW.

Centralele alimentate cu hidrocarburi asigură 15,86% din producția zilei adică 912 MW.

HIdrocentralele se află azi abia pe locul patru cu 14,70% respectiv 845 MW, eolianul furnizează 13,67% adică 786 MW, cărbunele contribuie cu 12,66% sau 728 MW iar biomasa asigură 0,85% adicp 49 MW.

Putem observa că în mod curios în zilele caniculare cu soare intens, panourile fotovoltaice asigurau energie în foarte mică măsură, undeva la 6 -7% mai ales în condițiile în care au existat probleme tehnice la Cernavodă iar România a fost nevoită să cumpere, la cele mai mari prețuri din Europa, energie de pe piețele externe.

Soluții neaplicate de România

Stocarea este soluţia imediată şi corectă la problema energetică a României, însă România este repetentă la acest capitol, transmit reprezentanţii Asociaţiei Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie (APCE) printr-un comunicat.

"România este "repetentă" la capitolul stocare a energiei. Din nefericire, decidenţii din România nu au fost oameni cu viziune în dezvoltarea acestui sector (...) România are în acest moment doar 24 MWh (6MWx4h). Adică nimic. (...) stocarea este soluţia imediată şi corectă la problema energetică a României", susţin reprezentanţii APCE.

Aceştia semnalează că, recent, România a trecut printr-o criză energetică fără precedent din cauza valului de căldură care a generat un consum energetic mare cu funcţionarea aerului condiţionat şi a ventilaţiei, iar Sistemul Energetic Naţional a traversat, "cu măsuri pompieristice", criza de producţie de energie.

"Faptul că ne lipsesc capacităţi de stocare şi din toate datele statistice disponibile, arată că România a fost dependentă de importuri mari de energie şi enorm de scumpe. În scenariul în care 150.000 de prosumatori nu ar fi existat, aceştia ar fi consumat şi ei tot din reţea şi nu ar fi injectat surplusul lor în reţelele locale de joasă tensiune, iar România ar fi fost în colaps energetic", subliniază sursa citată.

Reprezentanţii APCE spun că România poate copia ţările dezvoltate din vestul Europei, precum Germania, Marea Britanie şi Italia, care sunt lideri în instalaţii. În 2023, Germania a adăugat aproximativ 6,1 GWh de capacitate nouă de stocare a energiei, ceea ce o face cea mai mare piaţă de stocare a energiei din Europa. Marea Britanie şi Italia au înregistrat, de asemenea, o creştere semnificativă, adăugând aproximativ 4,0 GWh şi, respectiv, 3,9 GWh (IEA) (EnergyTrend). În 2024, se estimează că Germania, Marea Britanie şi Italia vor mai adăuga aproximativ 7,1 GWh, 7,7 GWh şi, respectiv, 6,2 GWh, arătând creşteri substanţiale ale capacităţii de stocare (EnergyTrend).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.