România se apropie de momentul depunerii Cererii de plată nr. 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar dosarul nu este încă complet. Pentru 11 dintre cele 75 de ținte și jaloane incluse în cerere, instituțiile responsabile nu transmiseseră documentațiile necesare, potrivit situației analizate joi de Guvern.
Chiar și în cazul documentelor deja ajunse în circuitul de verificare, o parte importantă necesită modificări sau informații suplimentare. Dintre cele 64 de documentații discutate preliminar cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru 41 au fost solicitate completări, iar alte 23 se aflau încă în discuție.
Situația arată că România se pregătește să solicite o nouă tranșă de bani europeni în condițiile în care o parte dintre dovezile necesare pentru demonstrarea îndeplinirii angajamentelor nu sunt încă gata.
Transmiterea unei documentații nu înseamnă automat că jalonul sau ținta respectivă va fi acceptată de Comisia Europeană.
Pentru fiecare angajament inclus într-o cerere de plată, ministerul sau instituția responsabilă trebuie să trimită o notă de prezentare, liste de verificare și documente justificative. Acestea pot cuprinde acte normative, contracte, situații privind investițiile realizate, rapoarte de audit sau dovezi referitoare la numărul beneficiarilor și capacitățile puse în funcțiune.
Comisia Europeană verifică ulterior dacă jalonul a fost îndeplinit „în mod satisfăcător”. Dacă documentele sunt incomplete sau nu demonstrează atingerea indicatorului negociat, plata aferentă poate fi suspendată ori redusă.
Din acest motiv, cele 41 de documentații pentru care Bruxelles-ul a cerut completări reprezintă un risc distinct față de cele 11 care nu fuseseră încă transmise. Practic, numai existența unui document în dosar nu garantează că acesta va trece de evaluarea Comisiei.
Executivul a prezentat situația numerică, dar nu a indicat în comunicatul public care sunt exact cele 11 jaloane și ținte pentru care documentele lipsesc și nici ministerele care nu și-au îndeplinit obligația.
O informare analizată de Guvern cu o săptămână înainte oferea însă mai multe detalii. La 22 iulie, zece documente de tip „cover note” nu fuseseră încă transmise către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acestea vizau:
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – jaloanele și țintele 31, 49, 51 și 53;
- Ministerul Energiei – jaloanele 120 și 126;
- Ministerul Finanțelor – jaloanele 196, 216, 217 și 232.
Noua situație vorbește despre 11 documentații netransmise, față de zece în raportarea precedentă. În lipsa unei liste actualizate publicate de Guvern, nu se poate stabili dacă sunt aceleași restanțe, dacă unele documente au fost între timp trimise ori dacă alte jaloane au fost încadrate în categoria documentațiilor lipsă.
La Ministerul Mediului, una dintre obligațiile importante privea adoptarea cadrului aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității. Instituția mai avea de completat documentația pentru mai multe jaloane și ținte, precum și de finalizat acte privind desemnarea zonelor de protecție strictă.
Ministerul Energiei trebuia să prezinte documentele pentru jalonul referitor la cadrul legislativ și de reglementare destinat hidrogenului din surse regenerabile. O altă țintă viza capacitatea suplimentară de producție a energiei regenerabile instalată și conectată la rețea.
În cazul Ministerului Finanțelor, documentul anterior solicita pregătirea și transmiterea dovezilor pentru patru jaloane și ținte.
Restanțe procedurale au fost semnalate și la Ministerul Agriculturii, care trebuie să contribuie la desemnarea unor zone de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare.
Documente și verificări mai trebuiau finalizate și de ministerele Economiei, Dezvoltării, Educației, Muncii și Sănătății, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Aceste obligații se referă inclusiv la verificarea achizițiilor, a riscurilor de fraudă, a conflictelor de interese și a dublei finanțări.
Cererea de plată nr. 5 a fost restructurată în urma negocierilor cu Executivul comunitar și cuprinde acum 75 de ținte și jaloane. Dintre acestea, 21 sunt legate de reforme, iar 54 de investiții.
Valoarea brută a cererii este estimată la 2,66 miliarde de euro, din care aproximativ 1,92 miliarde de euro reprezintă granturi și 744 de milioane de euro împrumuturi.
Guvernul estimează însă că suma care va fi efectiv încasată va fi de aproximativ două miliarde de euro: circa 1,6 miliarde de euro din granturi și 400 de milioane de euro din împrumuturi.
Diferența dintre valoarea brută și suma estimată pentru încasare apare în contextul restructurării PNRR și al ajustării componentei de împrumuturi.
Potrivit calendarului anunțat anterior de autorități, noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului UE ar urma să fie aprobată la începutul lunii august. România intenționează să transmită Cererea de plată nr. 5 în aceeași zi.
Instituțiile responsabile mai au astfel un interval foarte scurt pentru a trimite cele 11 documentații lipsă și pentru a răspunde solicitărilor formulate de Comisia Europeană în cazul celorlalte 41 de dosare.
Presiunea este cu atât mai mare cu cât toate investițiile și reformele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. Ultima cerere de plată, cea cu numărul 6, trebuie transmisă până la sfârșitul lunii septembrie.
România nu riscă pierderea automată a banilor doar pentru că anumite documente nu erau gata la momentul raportării interne. Riscul apare dacă dovezile nu sunt finalizate înaintea depunerii sau dacă, după evaluare, Comisia constată că jaloanele nu au fost îndeplinite satisfăcător.
Problema de transparență rămâne însă: Guvernul a anunțat numărul restanțelor, dar nu a publicat lista actualizată a instituțiilor și angajamentelor pentru care documentele încă lipsesc.
