Placa comemorativă va fi dezvăluită în jurul orei 14.00 GMT, pe locul în care se afla fostul gheţar Okjokull ('gheţarul Ok' în islandeză) din vestul insulei. 

Ceremonia este o inţiativă a cercetătorilor de la Universitatea Rice din Statele Unite, printre invitaţi numărându-se primul ministru islandez, Katrin Jakobsdottir, Ministrul Mediului, Gudmundur Ingi Gudbrandsson şi comisarul ONU pentru drepturile omului, Mary Robinson. 

"Este vorba de primul monument dedicat unui gheţar dispărut din cauza efectelor schimbărilor climatice", declarase în iulie Cymene Howe, profesoară de antropologie la Universitatea Rice din SUA şi promotoare a iniţiativei. 

Prin această placă, scrisă cu litere aurii în islandeză şi engleză şi intitulată "A letter to the Future"(Scrisoare pentru viitor), cercetătorii speră să sensibilizeze populaţia în faţa topirii îngrijorătoare a gheţarilor sub efectele schimbărilor climatice. 

"Ok este primul gheţar islandez care şi-a pierdut statutul de gheţar. În următorii 200 de ani, toţi gheţarii noştri vor avea aceeaşi soartă. Am ridicat acest monument pentru a da de ştire că suntem conştienţi de ceea ce se întâmplă şi de ceea ce este de făcut. Mai rămâne să o şi facem. 415 ppm CO2", scrie pe această placă. 

_________________________________________________

On August 18, 2019, scientists will be among those who gather for a memorial atop Ok volcano in west-central #Iceland. The deceased being remembered is Okjökull—a once-iconic #glacier that was declared dead in 2014. https://t.co/IbwDha54cB #NASA #Landsat pic.twitter.com/pSFD08UohO

— NASA Earth (@NASAEarth) August 12, 2019

_________________________________________________

Menţiunea ' 415 ppm CO2' arată concentraţia de dioxid de carbon - gazul responsabil de creşterea temperaturilor globale - din atmosferă din luna mai 2019. 

Potrivit cercetătorilor Cymene Howe şi Dominic Boyer, Islanda pierde aproximativ 11 miliarde de tone de gheaţă pe an. Oamenii de ştiinţă avertizează că 400 de gheţari din această insulă subarctică riscă să se topească în următorii 200 de ani. 

Gheţarul Okjokull, cu o suprafaţă de 16 km2 în 1890, mai acoperea doar 0,7 km2 în 2012, potrivit unui raport al Universităţii din Islanda publicat în 2017. Okjokull a fost primul gheţar important din Islanda care şi-a pierdut catalogarea ca formaţiune de gheaţă în 2014. 

În 2014, "am luat decizia că nu mai era vorba de un gheţar, ci de o masă de gheaţă moartă care nu se mai mişcă", a precizat geologul Oddur Sigurdsson. Gheţarul a fost atunci declasat, o premieră pentru această ţară. 

Pentru a avea statutul de gheţar, masa de gheaţă şi de zăpadă trebuie să fie suficient de densă pentru a se putea deplasa sub propria greutate, un strat cu o grosime de cel puţin 40 - 50 de metri pentru a putea produce o presiune suficientă, a explicat geologul islandez. 

În Islanda, parcul naţional Vatnajökull din sudul insulei, înscris ca patrimoniu mondial al UNESCO în iulie, se află gheţarul cu acelaşi nume care îşi păstrează încă titlul de cea mai mare calotă glaciară din Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.