Centrala de la Cernobîl. Circa 100 de angajați au devenit "prizonieri de război"

Mara Ivan |
Data publicării:
Este o situația absolut incredibilă
Este o situația absolut incredibilă

O situație cu adevărat incredibilă și care nu ar trebui să existe nici chiar în situații de război, având în vedere că este vorba despre o centrală nucleară. Dar când Rusia intră în joc, orice logică se face țăndări, iar toate scenariile apocaliptice par să prindă aripi.

La centrala de la Cernobîl aproape 100 de angajați sunt ținuți ca ”ostatici de război”. O spun rudele tehnicienilor care nu sunt lăsați să plece acasă de aproape trei săptămâni. Au rămas blocați acolo chiar din primele ore ale războiului. "Ucraina nu are nevoie de un al doilea Cernobîl", strigă oameni făcând publică situația creată și cerând ajutor. 

Astfel, în condiţii sanitare degradate, captivii de la Cernobîl încearcă de trei săptămâni să asigure mentenanţa sitului, acum inactiv, care a cunoscut pe 26 aprilie 1986 cea mai gravă catastrofă nucleară din istoria omenirii. Să asigure mentenanţa, înconjuraţi de arme şi militari ruşi, povestesc apropiaţi al lor. "Băieţii noştri nu sunt doar ostatici, ci prizonieri ai unui lagăr de concentrare rus", a denunţat o femeie cu faţa gravă în timpul manifestaţiei din orașul Slavutici, filmată de o televiziune locală.

Anturajul lor povesteşte nu doar despre viaţa lor zilnică, ci şi despre riscurile pe care această situaţie le comportă pentru o centrală cu o securitate, potrivit loc, puternic compromisă. "Fizic şi moral, ei sunt extenuaţi", spune soţia unui tehnician. "Se gândesc că nimeni nu se mai interesează de ei, nici guvernul rus, nici guvernul ucrainean", a adăugat ea.

Potrivit spuselor sale, oamenii de acolo primesc două mese pe zi, ”niște porţii mici, o mâncare fără gust, prost gătită, "pot face duş, însă fără săpun şi fără şampon", nu au acces la niciun medicament şi dorm "pe jos, sub birouri sau pe scaune".

Într-un comunicat emis marţi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi-a exprimat îngrijorarea pentru aceşti angajaţi care trăiesc "într-un stres enorm şi fără odihna necesară", ceea ce "pune în pericol", potrivit AIEA, unul dintre "pilonii" securităţii nucleare, acela ca personalul "să poată lua decizii fără presiune indusă".

Cu atât mai mult cu cât angajaţii simt că sunt "în prima linie dacă se produce un accident", o eventualitate deloc de neglijat, în condiţiile în care liniile care aprovizionează Cernobîlul cu electricitate au fost tăiate timp de mai multe zile săptămâna trecută, a explicat o ingineră de la Cernobîl pentru AFP.

Citește și Centrala nucleară de la Cernobîl. Informații CONTRADICTORII despre ce se întâmplă acolo

Potrivit acesteia, piscina de stocare a deşeurilor nucleare este "în supracapacitate de 40%" şi toate "bazinele de siguranţă sunt pline", ceea ce "contravine regulilor de securitate nucleară" internaţionale în caz de accident, şi-a exprimat ea profunda îngrijorare.

Însă, pe 9 martie, AIEA a dat asigurări că, dată fiind perioada care s-a scurs după accidentul din 1986, "încărcătura termică a piscinei şi volumul de apă de răcire sunt suficiente pentru a asigura o evacuare eficientă a căldurii fără electricitate".

Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în 1986, cauzând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie. În prezent reactorul este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici şi deja avariat, altul, mai modern, inaugurat în 2019.

Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise progresiv după catastrofă, ultimul în anul 2000. Însă un sistem de alimentare cu energie electrică este în continuare necesar pentru a răci cele 20.000 de ansambluri de combustibil stocaţi în piscina sitului.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9766
USD
Azi 4.7742
Diferența 0.0425
Zi precendentă 4.7317
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.7742 RON
GBP flag1 GBP = 5.9774 RON
CHF flag1 CHF = 5.3721 RON
AUD flag1 AUD = 3.1018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.4124 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0309 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4306 RON
XAU flag1 XAU = 415.3204 RON
Monede Crypto
1 BTC = 469770.44RON
1 ETH = 15748.89RON
1 LTC = 429.06RON
1 XRP = 6.92RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17134.54-0.97%
BET-BK3177.98-1.36%
BET-EF923.66-0.61%
BET-FI60622.56-0.07%
BET-NG1213.18-0.53%
BET-TR37787.26-0.98%
BET-TRN36728.98-0.98%
BET-XT1471.96-0.91%
BET-XT-TR3191.04-0.91%
BET-XT-TRN3108.26-0.91%
BETAeRO910.86-1.18%
BETPlus2535.89-0.95%
RTL38053.05-0.66%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel