Anul care abia a început va fi marcat de războiul din Ucraina, unde posibilitatea unei victorii a Kievului asupra Kremlinului pare tot mai plauzibilă, de revolta din Iran, dar și de eforturile Chinei de a-și relansa economia, dar și de a gestiona, într-un fel sau altul, situația din Taiwan. În plan economie, majoritatea țărilor vor conta lupta împotriva inflației, în condițiile în care o recesiune globală pare foarte probabilă.

1. Ucraina poate învinge Rusia

O victorie a Ucrainei în războiul împotriva Rusiei pare acum posibilă, chiar probabilă. Kievul pare capabil să recucerească în decurs de un an toate teritoriile invadate în februarie anul trecut, inclusiv regiunea Donbass. Acest pronostic, care părea iluzoriu la începutul războiului, este acum plauzibil, având în vedere evoluțiile din ultimele șase luni. Dacă Putin nu va reuși să-și antreneze cum trebuie cei 300.000 de recruți pe care îi mai are în rezervă, iar SUA vor continua să furnizeze Kievului muniție și arme strategice, armata rusă va fi înfrântă, ceea ce înseamnă și sfârșitul regimului lui Vladimir Putin. 

Kremlinul a pierdut mai mult de jumătate din blindatele sale și nu are în rezervă sisteme de armament moderne. Singura sa armă eficientă rămasă, artileria, începe să-și arate limitele: pentru a distruge infrastructurile electrice pe care Kievul le repară imediat, de câteva săptămâni apelează la stocul său de rachete învechite sau depășite. 

Duhul a fost eliberat din lampă și, probabil, nu se va mai întoarce acolo. Milioane de femei iraniene nu mai poartă vălul obligatoriu și sunt susținute de majoritatea bărbaților. Revolta lor, declanșată în septembrie de moartea unei tinere, Masha Amini, de către poliția morală, amenință acum însăși existența regimului. 

Regimul ar putea să-și salveze pielea prin reechilibrarea puterii în detrimentul clericilor și în beneficiul pragmaticilor și al oamenilor de afaceri. Execuțiile demonstranților de la începutul lunii decembrie sunt, în mod evident, menite să îi îngrozească pe demonstranți, dar aceștia par pregătiți să își asume toate riscurile, neavând nimic de pierdut după patruzeci de ani de proastă gestionare, corupție și sărăcire. Singura șansă a regimului este absența unei forțe politice care să îl înlocuiască. Mișcarea de revoltă nu are un lider identificabil. Primele fisuri par să apară în interiorul regimului. Următoarele câteva săptămâni vor fi cruciale.

2. Președintele turc, în pericol

Alegerile prezidențiale din Turcia, care, potrivit Constituției, trebuie să aibă loc cel târziu în iunie anul viitor, l-ar putea face pe "sultanul" Recep Tayyip Erdogan să piardă în sfârșit puterea. Dacă până acum a reușit să iasă învingător la fiecare scrutin organizat în ultimii ani, de această dată poziția sa pare puternic zdruncinată de nemulțumirea turcilor față de o inflație care depășește 80% într-un an. Cu toate acestea, Erdogan încă mai are câteva cărți în mânecă, în special procedurile judiciare împotriva adversarilor săi.

De exemplu, carismaticul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, prezentat de mulți drept candidatul unei opoziții în sfârșit unite, a fost recent condamnat, în primă instanță, la o pedeapsă de ineligibilitate și închisoare. Căderea lui Erdogan ar fi, fără îndoială, o ușurare pentru partenerii săi occidentali, pe care i-a provocat în mod regulat, până în punctul în care aderarea Turciei la NATO nu mai părea de la sine înțeleasă.

3. China va încerca să-și revină după Covid

"Incertitudinea privind perspectivele de creștere ale Chinei anul viitor este fără precedent", a declarat recent Alicia Garcia Herrero, șefa diviziei Asia la Natixis. După trei ani de restricții severe și de izolări, sfârșitul brusc al politicii Covid zero a făcut loc unei explozii de contaminări în întreaga țară, în timp ce rata de vaccinare, în special în rândul persoanelor în vârstă, este încă sub pragul necesar pentru a proteja populația.

Aflată în urma celorlalte țări asiatice în 2022, a doua economie a lumii ar trebui să înregistreze o revenire în 2023. Luând act de renunțarea la Covid zero, precum și de eforturile Beijingului de a stabiliza sectorul imobiliar aflat în criză, analiștii sunt puternic înclinați să își revizuiască în sus previziunile de creștere pentru 2023 la aproximativ 5%. Un obiectiv pe care viitorul premier, Li Qiang, în vârstă de 63 de ani, și l-ar putea asuma când va fi numit oficial în martie.

4. Tensiuni majore în jurul Taiwanului

În 2023, tensiunile rămân ridicate în jurul Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră o insulă rebelă care ar trebui să revină în sânul său. În ultimele zile ale anului s-a înregistrat un număr aproape record de incursiuni zilnice ale avioanelor chineze în spațiul aerian al Taipeiului. Taipei a înțeles mesajul, extinzând durata serviciului militar de la 4 la 12 luni în urmă cu câteva zile. Tentația lui Xi Jinping de a crește presiunea în 2023 va fi cu atât mai puternică cu cât următoarele alegeri prezidențiale pe insulă sunt programate pentru ianuarie 2024.

S-ar putea merge până la o tentativă de blocadă maritimă a insulei sau chiar o invazie directă? Experții militari spun că este foarte puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în 2023, deoarece Beijingul nu are încă o flotă de debarcare suficient de mare. 

5. Ce se întâmplă dacă inflația nu scade?

Dacă este să dăm crezare previziunilor economiștilor, creșterea prețurile ar trebui să se tempereze în 2023 în Europa și în Statele Unite. Prețul hidrocarburilor este aproape de nivelul din martie 2022 și, în absența unui nou șoc geopolitic, contribuția energiei la inflație ar trebui să se diminueze de la începutul primăverii.

Dar dacă acest lucru nu se va întâmpla, dacă prețurile vor continua să crească în același ritm ca în 2022, atunci țările occidentale vor avea o mare problemă. Pentru a evita o criză socială - britanicii o numesc deja "criza costului vieții" - va trebui să creștem salariile care nu mai sunt indexate cu inflația. Vor accepta companiile acest lucru?

Acest lucru ar crea o spirală preț-salariu cu care băncile centrale se luptă de un an și jumătate. Astfel, acestea ar fi înclinate să majoreze și mai mult ratele dobânzilor, cu riscul de a crea o criză economică la început, urmată de o criză socială și probabil politică mai târziu.

6. Este posibilă o recesiune globală

Cel mai probabil, economia mondială va fi afectată de o recesiune. Conform ultimilor indici S&P Global Purchasing Managers' Indexes, marile economii industriale au intrat deja într-o fază de scădere a activității în ultimul trimestru. Se preconizează că această situație va continua până în primul trimestru din 2023, ceea ce teoretic va duce la o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului).

Este probabil ca activitatea din China să scadă în primul trimestru, ca urmare a încetării politicii Covid zero, înainte de o revenire așteptată în lunile următoare. Economia globală va fi afectată. Continuarea presiunilor inflaționiste va duce la o nouă înăsprire monetară, ceea ce va afecta și mai mult activitatea globală. În plus, există incertitudini cu privire la durata conflictului dintre Ucraina și Rusia, care perturbă lanțurile de aprovizionare ale companiilor.

Fondul Monetar Internațional a avertizat recent că în 2023 creșterea globală va fi sub 2%. Cel mult ne putem aștepta la o ușoară revenire a activității globale în a doua jumătate a anului.

7. Concurență acerbă pentru gazul lichefiat

În 2022, europenii au reușit o performanță: și-au umplut până la refuz rezervele subterane de gaz pentru iarnă, în ciuda prăbușirii exporturilor rusești. Au plătit un preț ridicat: prețurile la gazul norvegian sau la gazul natural lichefiat (GNL) american au crescut vertiginos din cauza dezechilibrului brusc dintre cerere și ofertă. Dar securitatea aprovizionării pentru această iarnă a fost asigurată.

În 2023, situația va fi mult mai incertă. Fluxurile din Rusia vor fi chiar mai mici decât în acest an, după ce gazoductul Nord Stream 1 a fost închis complet, iar producția mondială de GNL nu va crește semnificativ timp de mai mulți ani, până când nu se vor realiza investițiile în noile instalații de lichefiere anunțate în SUA, Qatar și în alte părți.

În plus, se așteaptă ca cererea globală de gaze să fie mai mare, în condițiile în care se așteaptă o redresare economică în China, odată ce valul Covid se va diminua. Ofertă limitată, cerere în creștere... Europenii vor trebui să se lupte cu asiaticii pentru a importa mai mult GNL, ceea ce ar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor. UE-27 va putea conta pe capacități de import suplimentare, în special în Germania. Acest lucru va debloca fluxurile de gaze de pe continent, dar nu va schimba elementele fundamentale ale ecuației.

8. Știință: cu ochii în continuare pe stele

Nici războiul din Ucraina, nici criza energetică, nici celelalte povești triste care se desfășoară pe suprafața Planetei Albastre nu îi vor împiedica pe pământeni să continue să privească stelele în 2023. Dintre toate misiunile de astronauți planificate pentru anul viitor, cel puțin trei sunt demne de menționat.

În aprilie, sonda Juice, următoarea misiune științifică majoră a Agenției Spațiale Europene, va decola cu o rachetă Ariane 5. Sonda va observa îndeaproape trei dintre cele patru luni ale lui Jupiter, Ganymede, Callisto și Europa. Oceanul subteran al Europei, în special, prezintă un mare interes pentru exobiologi: la fel ca și cel al surorii sale mai mici Enceladus (un satelit al lui Saturn), ar putea adăposti "fumători negri" pe fundul oceanului, gheizere subacvatice asemănătoare celor în apropierea cărora a apărut viața pe planeta noastră...

La câteva luni de la plecarea lui Juice spre îndepărtatul sistem jovian, va fi rândul sondei americane Osiris-Rex să se întoarcă pe Pământ cu încărcătura sa prețioasă. Lansată în 2016, Osiris-Rex, care urmează să aterizeze ușor în septembrie în deșertul Utah, va aduce mostre din solul lui Benu, asteroidul pe care l-a vizitat și pe care chiar l-a "zgâriat" puțin.

Un alt proiect emblematic al Europei este telescopul spațial Euclid, care va porni anul acesta pe orbita faimosului punct Lagrange L2 pentru a studia originea expansiunii accelerate a Universului și natura sursei sale, misterioasa energie întunecată. Lansarea sa, prevăzută inițial cu o rachetă rusească Soyuz, va avea loc în cele din urmă cu racheta americană SpaceX Falcon 9... din cauza războiului din Ucraina.

Citește și Adio, 2022: Lumea se pregătește pentru 2023

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.