Parc de lux în câmp

Parcul Recea din Huşi este unul din cele mai scumpe construite vreodată în Moldova, un proiect cu totul inutil din toate punctele de vedere. Inaugurat în 2011, parcul de agrement a costat peste 600.000 de lei, în condiţiile în care pentru un singur tobogan s-au plătit 14.000 de euro. Adică preţul unei garsoniere din Huşi, una din cele mai sărace zone din România. Culmea, autorităţile clamau la acea dată că parcul „conferă oraşului poziţia de pol de dezvoltare urbană la graniţa de est a Uniunii Europene”. Problema este că parcul de lux se află la câţiva kilometri de oraş, drumul este impracticabil pentru maşini din cauza gropilor şi nu există nici autobuze care să circule până aici, astfel încât nu îl vizitează nimeni. În plus, parcul devine unul lacustru după fiecare ploaie, transformându-se într-un veritabil lac de agrement. Constructorul a şi fost trimis în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri europene, după ce a încasat ilegal sute de mii de lei de pe urma parcului. În schimb, edilii huşeni nu au fost niciodată traşi la răspundere pentru o investiţie total inutilă.

Palmieri portocalii de plastic de la sat

Aceeaşi poveste o găsim în comuna olteană Crunga, unde s-au construit nu unul, nu două, ci nu mai puţin de şase parcuri, câte unul în fiecare sat. Investiţiile de peste un milion de lei au fost inaugurate în 2013 şi au lăsat sătenii cu gurile căscate: bănci din lemn masiv şi metal, stâlpi moderni de iluminat, 22 de fântâni îmbrăcate în lemn şi palmieri din plastic portocaliu. În scurt timp, s-a ales praful de parcurile exotice din Crunga. Palmierii s-au decolorat şi au fost pur şi simplu aruncaţi la gunoi, fântânile au fost vandalizate şi nu mai au apă potabilă, băncile au fost rupte, iar singurele vizitatoare au rămas animalele sătenilor, care vin în parc la păscut. Şi în acest caz s-a lăsat cu dosare penale: fostul primar a fost condamnat la doi de închisoare cu suspendare pentru risipirea unui milion de lei pe palmieri portocalii de plastic.

Gara ultramodernă închisă după inaugurare

În 2009, Ministerul Transporturilor a alocat peste 8 milioane de lei pentru reabilitarea gării vasluiene Fălciu, aflată la graniţa cu Republica Moldova. Clădirea a fost modernizată complet, s-au instalat camere de supraveghere, dar şi servere moderne pentru comunicaţii internaţionale, iar gara a fost ridicată la standarde europene de calitate. În 2010, oficialii moldoveni au decis însă că nu mai e rentabilă circulaţia feroviară prin acea gară, dar românii au decis să meargă mai departe cu investiţiile, finalizate în 2011. Odată cu terminarea lucrărilor de reabilitare, una din cele mai moderne gări din România a fost inaugurată şi închisă, în acelaşi timp.     

Pârtia de schi pe nămol

Una din cele mai mari investiţii făcute vreodată în România, care s-a dovedit apoi a fi un eşec răsunător, este pârtia de schi realizată de Primăria Bistriţa pe dealul Cocoşului. Pârtia a costat nu mai puţin de 7 milioane de euro şi trebuia inaugurată în iarna 2016- 2017. Nu s-a putut face acest lucru pentru că autorităţile nu au reuşit să racordeze complexul la energie electrică, iar după rezolvarea acestei probleme s-a constatat că pompele nu aveau suficientă putere pentru a alimenta tunurile de zăpadă artificială. Odată remediat şi acest incovenient, primăria a inaugurat pista, dar bucuria a durat foarte puţin timp. Fiind la altitudine foarte mică, a venit ploaia şi toată zăpada artificială s-a topit, iar bistriţenii se pot „lăuda” cu singura pârtie de noroi din România.

Telescaunul dintre copaci

Telescaunul de la Ciric, din Iaşi, a costat peste 1,5 milioane de euro şi reprezintă cea mai inutilă investiţie din capitala Moldovei. Inaugurat în 2013, telescaunul a funcţionat doar până în 2016, când a fost închis definitiv pentru că era mult mai scumpă întreţinerea sa decât veniturile obţinute din exploatare. Şi asta pentru că era o prostie de la un cap la altul: avea doar 363 de metri lungime, trecea printr-o pădure la mică înălţime, astfel încât puteai admira doar nişte copaci şi gunoaiele de sub ei şi se defecta încontinuu, din cauza greşelilor de proiectare. În trei ani de funcţionare a transportat doar câteva mii de persoane, de pe urma cărora a strâns fix 10.600 de euro. Raportat la preţul unui bilet, investiţia ar fi fost amortizată în 400 de ani. În septembrie 2013, un consilier local din Iaşi a anunţat că face toate demersurile pentru a include telescaunul în Guiness Book ca fiind „cel mai stupid şi scurt traseu din lume”.

Toaletele care cât costă cât o casă

Rămânem în Iaşi pentru a admira altă investiţie inutilă şi urât mirositoare. În 2017, edilii ieşeni au cumpărat cinci toalete ecologice ultramoderne. Şi inteligente foc: cu spălare automată, senzori de mişcare, senzori privind înfundarea, uscător de mâini, distribuire automată a hârtiei, încălzire pe timp de iarnă, telecontrol cu GSM, iluminare cu led, afişaj electronic, sistem acustic cu informaţii în mai multe limbi. Fiecare toaletă a costat nu mai puţin de 28.000 de euro, cât un apartament în Iaşi. Iniţial, municipalitatea şi-a prins urechile în procedurile complicate de racordare a toaletelor la reţeaua electrică şi canalizare. Apoi, au început să se defecteze imediat după punerea lor în funcţiune. Atât de des, încât oamenilor le-a fost pur şi simplu frică să mai intre în WC-urile care au costat cât o casă, iar acestea zac acum nefolosite.   

Stadionul de nicăieri

O investiţie pe care mulţi o văd ca inutilă este şi stadionul modern de fotbal din Alexandria, pentru care statul a alocat 12,2 milioane de euro. Cu o capacitate de 5.000 de locuri, fără peluze, nocturnă sau spaţii pentru presă, dar cu pistă de atletism, parcare VIP de 100 de locuri şi un hotel, stadionul care urmează să fie construit din banii tuturor românilor va deservi echipa de liga a III-a din Alexandria, capitala judeţului lui Liviu Dragnea. Deşi va costa peste 12 milioane de euro, utilitatea stadionului este strict locală, întrucât va putea primi doar competiţii de nivel naţional.

Bază sportivă construită în mijlocul pustietăţii

Una din investiţiile bizare ale aleşilor români se află undeva în pustietatea dâmboviţeană. Este vorba despre baza sportivă din satul Bumbuia, comuna Gura Foii, construită în anul 2010, dar niciodată inaugurată sau folosită de copii. Şi asta pentru că, după ce au tocat peste 680.000 de lei, fără TVA, edilii au constatat că moderna bază sportivă este pur şi simplu nefrecventabilă, din simplul motiv că se află la un sat distanţă de şcoală. Altfel spus, dacă cei 170 de elevi de la singura şcoală din comună ar fi vrut să facă orele de sport sau să joace fotbal pe terenul noii baze sportive trebuiau să meargă câţiva kilometri distanţă, în satul vecin. Genialii aleşi locali au realizat stupiditatea investiţiei lor imediat după terminarea construcţiei, motiv pentru care nici nu au mai racordat baza sportivă la energie electrică, deşi instalaseră până şi stâlpi de iluminare nocturnă.

Centre pustii de informare turistică

Mai mulţi primari din judeţul Gorj au cheltuit bani frumoşi pentru centre de informare turistică cărora nu le calcă pragul niciodată, niciun turist. Centrul de Informare Turistică de la Novaci, de exemplu, a fost construit în 2015, pe baza unei finanţări europene de circa 600.000 de lei. Localnicii spun că nu vine nimeni niciodată să întrebe ceva, iar cei cei care vor să ajungă la Rânca sau pe Transalpina ştiu exact unde să ajungă, nu au nevoie de un ocol până la Novaci să bată la uşa unui centru pustiu.  

Autostrada fantomă de 1,4 miliarde de euro

Nicio retrospectivă a investiţiilor inutile din România nu trebuie să omită Autostrada Bechtel, exemplul de manual al incompetenţei şi corupţiei statale. Traseul a fost contestat încă de la început, pentru că nu urma coridorul IV european, motiv pentru care nu putea primi nici finanţare. Nu a existat nici măcar un studiu de fezabilitate pentru acest proiect. Bechtel a primit contractul fără licitaţie în 2003, iar şapte ani mai târziu a părăsit România cu 1,4 miliarde de euro în conturi după ce a construit doar 52 de kilometri de autostradă, care duc de nicăieri către nicăieri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.