"Noi suntem o țară care în context european nu avem probleme cu producția de alimente, să zicem așa. Suntem o țară care are excedent, excedent de stoc la cereale, la grâu, la porumb, la floarea soarelui... ceea ce ne lipsește nouă și la industria alimentară, adică prelucrarea lor, aici se pot face eforturi nu foarte mari pentru a spori prelucrarea lor în țară.

Deci nu mi fac griji din acest punct de vedere. Ceea ce este însă sigur este că noi vom fi sub un efect de contagiune. Efectul de contagiune vine din creșterea la nivel global a prețurilor materiilor prime agricole și la alimente. FAO arată că în ultimii 17 ani nu s-a înregistrat niciodată o creștere atât de abruptă și de importanță a producției de produse de primă necesitate. Și aici aș spune nu numai cereale ci și produse lactate și carne. De ce? Pentru că lumea a intrat într-o perioadă în care analiștii o numesc criză alimentară și asta înseamnă de fapt o cădere a producției la nivel global, nu numai datorită războiului din Ucraina, este efectul meteorologic care este mult mai rapid decât se credea.

Se reduc suprafețele, crește costul îngrășămintelor, combustibilul, riscuri și sunt mai mulți factori care duc la creșterea costurilor la producția agricolă. Or noi suntem o țară vulnerabilă din acest punct de vedere, pentru că noi îi importăm 72% până la 75% din mâncarea românilor din fiecare zi. Nu importăm numai calculatoare și lucruri, F16 sau altfel, noi importăm mâncare, fiindcă o țară care deține primele locuri în Europa la producția de cereale și de producția agricolă în general importă 70% mâncare. Deci creșterea prețurilor globale la producția alimentară ne va afecta prin importurile pe care le facem.", a explicat Mircea Coșea.

Înşelătorie cu anunţuri de angajare pe salarii de 200 euro/zi. Avertismentul DNSC

"PERICOLUL cel mai mare este acesta"

"Deci pericolul cel mare este acesta, oricât ar crește economia României în viitorii ani, dacă ar avea o creștere așa cum doresc unii să aibă 4%, 5% / an, bine ar fi să fie așa, această creștere nu va fi în beneficiul poporului român, ci în beneficiul celor care exportă în produse alimentare în România, pentru că noi trebuie să ne cumpărăm.

Concluzia care este, trebuie în sfârșit să existe în România conștientizarea faptului că avem nevoie de siguranța alimentară. Siguranța alimentară ca și siguranța energetică este singura posibilitate ca România să aibă un viitor asigurat. Noi putem prin producția alimentară să hrănim 80 de milioane de oameni, nu 20 cât mai suntem sau 18 cât mai suntem. Deci trebuie un program imediat pus la punct de valorificare a producției interne, să terminăm cu aruncarea pe câmp a producției pentru că nu avem unde să prelucrăm, să realizăm reindustrializare, să zicem industria alimentară, să avem fabrici de ulei fabrici, de zahăr, abatoare... investițiile nu sunt foarte mari pentru a putea prelucra în interior materia primă, ca să renunțăm la import.

Din nefericire nu știu cum să spun altfel, cei care au făcut PNRR-ul nu au nici cea mai mică idee în legătură cu acest lucru, iar în PNRR nu există niciun euro pentru agricultură și industria alimentară. Deci aici se pune o problemă de decizie politică. Guvernul trebuie imediat să vadă ce face în ce fel pune problema acestei siguranțe alimentare, pentru că noi avem posibilități, nu suntem o țară săracă din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă însă că trebuie să intrăm în panică, deocamdată cel puțin până la viitoarea recoltă. România nu trebuie să își facă griji în legătură cu stocurile.", a declarat analistul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.