10.347 de panouri în deșert. Cu o putere de 110 MW, Crescent Dunes are peste zece mii de oglinzi care concentrează lumina soarelui pe un turn central de 200 de metri. A fost a doua centrală solară termică cu stocare de sare topită, după centrala spaniolă Gemasolar. Dar a fost construit la o scară de șase ori mai mare, cu intenția de a stoca până la 1,1 GWh de energie și de a furniza energie pentru 100.000 de oameni.

Proiectul Solar Desert Nevada

O risipă de mai multe milioane de dolari. Promotorul proiectului a fost compania californiană SolarReserve. Prețul cerut: circa un miliard de dolari, finanțat de investitori, printre care Warren Buffet și Citigroup, cu împrumuturi garantate de guvernul SUA.

Crescent Dunes a văzut lumina zilei în cadrul unui acord de furnizare către NV Energy a întregului volum de energie electrică produs timp de 25 de ani. 500.000 MWh pe an, zi și noapte, datorită celor 10 ore de stocare asigurate de sărurile topite. Dar curentul electric nu ajuns la beneficiar, iar dacă da, la un preț exorbitant.

Faliment. În 2019, NV Energy a dat în judecată SolarReserve pentru încălcarea contractului și a anulat contractul de cumpărare a energiei electrice. Costurile de întreținere a instalației și salariile angajaților au făcut în cele din urmă proiectul neviabil după ce și-a pierdut singurul client, ceea ce a dus la închiderea fabricii.

Investitorii Crescent Dunes s-au retras din proiect și au dat, de asemenea, în judecată SolarReserve pentru gestionarea defectuoasă a capitalului. Crescent Dunes a fost declarată falimentară în anul următor, confirmând ceea ce se pregătea de la inaugurare: cel mai mare fiasco din istoria energiei regenerabile din Statele Unite. Centrala a fost preluată de guvern ca parte a unei exproprieri.

Speranțe năruite 

Interesant este că, în timp, a devenit clar că proiectul nu a funcționat așa cum era planificat. Performanța panourilor solare a fost cu mult sub așteptări, iar instalația nu a fost capabilă să producă energia necesară pentru ca investiția să fie profitabilă. Au fost identificați mai mulți factori care au contribuit la acest eșec, de la probleme tehnice, la erori de proiectare și condiții de mediu neprevăzute.

Una dintre principalele critici ridicate de promotorul proiectului se referă la compania spaniolă implicată în furnizarea panourilor solare. Potrivit acestuia, panourile livrate nu au respectat specificațiile promise, ducând la o scădere semnificativă a eficienței instalației.

După ce a abandonat proiectul, Bill Gould, cofondatorul SolarReserve, a dat vina pe compania spaniolă ACS Cobra, coproprietar și inginer al centralei, acuzând-o că a proiectat un rezervor de stocare defect.

În ciuda acestor acuzații, SolarReserve nu a luat măsuri legale împotriva companiei spaniole, fostă subsidiară a Banco Santander și a grupului ACS condus de Florentino Perez. Rezervorul de sare de la Crescent Dunes s-a stricat pentru că era prea mare. Diferențele mari de temperatură duc la o expansiune mai mare, ceea ce generează forțe de compresiune mai mari. Când diametrul este foarte mare, probabilitatea de defecțiune din cauza încărcării ciclice crește exponențial.

Erori de proiectare și planificare

Pe lângă condițiile de mediu, au fost identificate și erori în proiectarea proiectului. Se pare că studiile preliminare privind viabilitatea proiectului nu au fost suficient de amănunțite, ceea ce a condus la o subestimare a provocărilor tehnice. De exemplu, este posibil ca orientarea față de soare a panourilor să nu fi fost optimizate pentru a maximiza captarea energiei solare.

În plus, au fost raportate și probleme de întreținere și management al șantierului. Întreținerea regulată a panourilor și echipamentelor este crucială pentru a asigura buna funcționare a acestora, dar se pare că aceste aspecte au fost neglijate, ducând la o degradare mai rapidă a performanței instalației.

Consecințele eșecului

Eșecul acestui proiect solar are consecințe financiare considerabile. Investitorii, care au contat pe succesul proiectului pentru a genera venituri pe termen lung, au înregistrat pierderi semnificative. Instalația, care trebuia să fie o sursă rentabilă de energie regenerabilă, este acum o groapă de bani, iar costurile inițiale este puțin probabil să fie recuperate.

Dincolo de consecințele financiare, acest eșec este și un regres pentru tranziția energetică. Energia solară este considerată una dintre principalele surse de energie regenerabilă pentru viitor, iar eșecurile de această scară pot dăuna percepției publice asupra tehnologiei. Scepticii ar putea folosi acest eșec pentru a pune la îndoială viabilitatea energiei regenerabile la scară largă.

Este esențial pentru industria solară să învețe din acest eșec și să pună în aplicare măsuri pentru a evita greșeli similare în viitor. Aceasta ar putea include o planificare mai bună, o atenție sporită acordată condițiilor locale de mediu și controale de calitate mai riguroase pentru echipamentele furnizate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.