Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România în legătură cu restituirea bunurilor naţionalizate de fostul regim comunist, considerată insuficient de eficace, scrie AFP.

Deşi România, deja atenţionată în trecut în legătură cu această spinoasă problemă, a adoptat în 2013 o lege nouă pentru a le permite persoanelor ale căror bunuri au fost naţionalizate să obţină o restituire sau o despăgubire, "mecanismul de restituire rămâne insuficient de operaţional şi omogen", a apreciat tribunalul Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg.

CEDO a fost sesizată în 2017 de 53 de cetăţeni români care au obţinut, fiecare, o hotărâre definitivă în favoarea lor, privind emiterea unui titlu de proprietate sau acordarea unei indemnizaţii pentru terenuri confiscate în timpul regimului comunist din perioada 1945-1989.

"În pofida acestor decizii, niciunul dintre reclamanţi nu a primit un titlu de proprietate sau nu a fost repus în posesia bunurilor sale. Unii dintre ei au afirmat că au fost despăgubiţi insuficient", a indicat curtea într-un comunicat de presă.

Această "neexecutare prelungită a deciziilor adoptate de instanţe judecătoreşti" şi "lipsa unui recurs efectiv în această privinţă" au dus la "impunerea reclamanţilor a unei poveri individuale excesive", a conchis CEDO.

"Curtea consideră crucial ca România să continue să depună eforturi de a-şi conforma legislaţia şi practica concluziilor la care ajuns Curtea în prezenta hotărâre şi jurisprudenţei sale pertinente", insistă CEDO.

România a fost condamnată să le plătească reclamanţilor sume de până la 10.000 de euro pentru daune morale.

Citeşte şi: Mesaj ferm din Comisia Europeană: România este responsabilă pentru conţinutul PNRR. Nu a venit de sus în jos

România este responsabilă ca stat pentru conţinutul PNRR, a declarat, marţi, directorul general SG RECOVER, Celine Gauer, care a apreciat că acesta este "foarte bun şi foarte ambiţios". 

Directorul task force-ului pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene a participat la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, eveniment organizat de Reprezentanţa CE în România.

În intervenţia sa, Celine Gauer a apreciat că "PNRR este un instrument bazat pe perfomanţă" şi a amintit că toate reformele şi investiţiile prevăzute în document trebuie să fie finalizate până în 2026.

"Planul României este foarte bun şi foarte ambiţios. În primul rând, aduce o contribuţie considerabilă în domeniul tranziţiei către energia verde (...). Este foarte ambiţios în domeniul digitalizării, în special digitalizarea serviciilor din sectorul public şi sănătate", a explicat ea.

Mai mult, oficialul a subliniat că Planurile naţionale nu au fost impuse. "România este responsabilă ca stat pentru conţinutul Planului, aprobat de Consiliu. Nu este ceva care a venit de sus în jos, este ceva propus de România", a arătat Celine Gauer.

De asemenea, a amintit că ţintele din PNRR sunt cu caracter obligatoriu.

"Vorbim de un pachet de investiţii în reforme. Sunt planuri pentru care va fi finanţată România. Posibilitatea pentru orice ţară de a cere revizuirea unui jalon sau unei ţinte este prevăzută în regulament, în mod foarte strict şi se aplică investiţiilor, dacă este vorba de condiţii neprevăzute la momentul realizării Planului. Avem exemplul unor planuri de investiţii care nu s-au mai putut realiza pentru că în acel loc au avut loc inundaţii, dar să schimbi o ţintă doar pentru că aşa vrei, asta nu este posibil", a arătat oficialul CE.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Carmen Moraru a vorbit despre faptul că reprezentanţii României şi ai Comisiei Europene au avut o primă discuţie vizavi de modificări în PNRR.

"România şi Comisia suntem în procesul de a modifica PNRR-ul din mai multe motive. Unul este introducerea factorului de RePowerEU (...), colegii de la Comisie ne-au făcut comentariu, urmează să dezvoltăm tehnic aceste proiecte şi vom vedea în ce direcţie de îndreptăm. Al doilea motiv pentru care modificăm PNRR-ul este acela că România trebuie să reducă din alocarea de granturi 2,11 miliarde de euro. Din grant şi asta trebuie să vină de undeva. Deci, practic, noi trebuie să analizăm care sunt acele componente care au grant şi trebuie să vedem de unde putem să tăiem sau să compensăm altfel", a arătat Moraru.

Ea a subliniat că "este absolut clar că nu putem să reducem nivelul de Verde şi Digital al Planului". "În niciun caz partea de reforme, acestea trebuie îndeplinite", a completat Moraru. Secretarul de stat a spus că în acest moment sunt discuţii în ministerele responsabile legate de modul în care unele reforme pot fi îndeplinite şi a dat exemplu reforma pensiilor.

De asemenea, Moraru a prezentat în cifre ce înseamnă PNRR pentru România. "(România - n.r.) are de îndeplinit 507 ţinte şi jaloane, 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, dar şi o alocare de 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,23 de miliarde grant şi 14,94 de miliarde împrumut", a spus ea şi a adăugat că "în momentul acesta, România are în cont aferent Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă 6,35 miliarde de euro, destul ca să înceapă în forţă implementarea Planului".

Potrivit PNRR, România s-a angajat să facă reforme în legea decarbonizării, legea pensiilor speciale sau legea avertizorilor de integritate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.