Astfel, CE a adoptat o propunere de "Lege privind infrastructura gigabiţilor", un regulament care va prezenta noi norme menite să asigure o implementare mai rapidă, mai ieftină şi mai eficace a reţelelor cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă în întreaga UE.

De asemenea, Executivul comunitar a publicat şi un proiect de recomandare privind conectivitatea cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă, care urmăreşte să furnizeze orientări autorităţilor naţionale de reglementare cu privire la condiţiile de acces la reţelele de telecomunicaţii ale operatorilor cu putere semnificativă pe piaţă, astfel încât să stimuleze abandonarea mai rapidă a tehnologiilor tradiţionale şi implementarea accelerată a reţelelor cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă.

În plus, Comisia a iniţiat o consultare exploratorie privind viitorul sectorului conectivităţii şi al infrastructurii aferente acestuia pentru a culege opinii cu privire la modul în care cererea tot mai mare în materie de conectivitate şi progresele tehnologice pot influenţa evoluţiile şi nevoile viitoare.

Având în vedere creşterea gradului de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, este necesar să se asigure cât mai rapid posibil o lărgime de bandă mai mare la viteze mai rapide, pentru a face posibile servicii mai inteligente, mai flexibile şi mai inovatoare pentru cetăţeni, întreprinderi şi sectoarele publice esenţiale, susţinute de dezvoltarea şi utilizarea unor tehnologii precum cloud, inteligenţa artificială (IA), spaţiile de date, realitatea virtuală şi metaversul şi în care cetăţenii europeni să îşi poată exercita drepturile lor digitale. În acest context, Legea privind infrastructura gigabiţilor răspunde cererii tot mai mari în materie de conectivitate mai rapidă, mai fiabilă şi cu o utilizare intensivă a datelor. Aceasta va înlocui Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (2014).

Comisia Europeană, în război deschis cu TikTok?

Legea privind infrastructura gigabiţilor urmăreşte să depăşească dificultăţile create de instalarea lentă şi costisitoare a infrastructurii fizice subiacente care susţine reţelele cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă avansate. Aceasta va reduce "birocraţia", precum şi costurile şi sarcina administrativă asociate cu implementarea reţelelor cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă.

Printre altele, aceasta va simplifica şi digitaliza procedurile de autorizare. Noul regulament va îmbunătăţi şi coordonarea, între operatorii de reţea, a lucrărilor de construcţii civile necesare în vederea instalării infrastructurii fizice subiacente, precum conductele şi pilonii, şi va oferi asigurarea că actorii relevanţi obţin acces la această infrastructură. Aceste lucrări reprezintă până la 70 % din costurile de implementare a reţelelor. Mai mult, cu excepţia unor cazuri justificate, toate clădirile noi sau renovate în profunzime trebuie să fie echipate cu fibră optică, astfel încât cetăţenii să poată beneficia de cele mai rapide servicii de conectivitate. Datorită noilor norme, operatorii vor fi în măsură să implementeze rapid reţele cu ajutorul unor proceduri simplificate, digitalizate şi mai puţin costisitoare.

Acum este rândul Parlamentului European şi al Consiliului să examineze propunerea de regulament. După adoptarea propunerii Comisiei de către co-legiuitori, noile norme vor fi direct aplicabile în toate statele membre.

Proiectul de recomandare privind conectivitatea cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă se axează pe furnizarea de orientări adresate autorităţilor naţionale de reglementare (ANR) cu privire la condiţiile de acces la reţelele operatorilor cu putere semnificativă pe piaţă. Proiectul de recomandare urmăreşte să asigure că toţi operatorii pot avea acces la o astfel de infrastructură de reţea existentă, atunci când este cazul.

Astfel, aceasta poate asigura un mediu de reglementare adecvat, poate favoriza abandonarea tehnologiilor tradiţionale fără întârzieri nejustificate, şi anume în termen de 2-3 ani, şi poate încuraja implementarea rapidă a reţelelor cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă, de exemplu prin promovarea flexibilităţii în materie de stabilire a preţurilor pentru accesul la reţelele reglementate, permiţând totodată o concurenţă durabilă. De asemenea, aceste măsuri le vor asigura consumatorilor posibilitatea de a beneficia de avantajele unei pieţe unice a comunicaţiilor electronice în Europa: servicii mai bune furnizate prin reţele de înaltă calitate la preţuri accesibile.

Inteligența Artificială, primită cu brațele deschise de publicitari

Proiectul de recomandare a fost transmis Organismului Autorităţilor Europene de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor Electronice (OAREC) pentru desfăşurarea unei consultări cu durata de două luni. După ce va lua în considerare avizul OAREC, Comisia va adopta recomandarea sa finală. Recomandarea privind conectivitatea cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă va înlocui recomandările privind accesul, care constau în Recomandarea privind accesul la reţelele de acces de nouă generaţie (2010) şi Recomandarea privind obligaţiile de nediscriminare şi metodele de calcul al costurilor (2013).

Comisia a demarat joi o amplă consultare exploratorie privind viitorul sectorului conectivităţii şi al infrastructurii aferente acestuia. Scopul consultării este de a culege opinii cu privire la peisajul tehnologic şi al pieţei, aflat în plină evoluţie, şi la modul în care acesta poate afecta sectorul comunicaţiilor electronice.

Consultarea urmăreşte îndeosebi să identifice tipurile de infrastructură necesare pentru ca Europa să îşi menţină avansul de care se bucură pe planul evoluţiilor tehnologice transformatoare şi să îşi realizeze transformarea digitală în următorii ani. Prin această consultare se urmăreşte şi să se culeagă opiniile părţilor interesate cu privire la modul în care se poate asigura că investiţiile necesare pentru implementarea unei astfel de infrastructuri sunt mobilizate în timp util în întreaga Uniune. În acest context, consultarea exploratorie se înscrie dintr-un dialog deschis cu toate părţile interesate referitor la necesitatea potenţială ca toţi actorii care beneficiază de transformarea digitală să contribuie în mod echitabil la investiţiile în infrastructura de conectivitate. Aceasta este o chestiune complexă, care necesită o analiză cuprinzătoare a faptelor şi cifrelor subiacente, înainte de a se lua decizii cu privire la necesitatea unor acţiuni suplimentare. Comisia se angajează ferm să protejeze un internet neutru şi deschis.

Ca ultim punct, consultarea abordează modul în care se poate asigura accesibilitatea din punctul de vedere al preţului a conectivităţii pentru consumatori şi la modul în care se pot realiza progrese în direcţia unei pieţe unice mai integrate pentru sectorul conectivităţii.

Toate organizaţiile interesate, toate întreprinderile şi toţi cetăţenii sunt invitaţi să completeze sondajul în termen de 12 săptămâni. Termenul de transmitere a contribuţiilor este 19 mai 2023. Comisia va prezenta un raport privind rezultatele. Pe baza rezultatelor consultării, Comisia va lua în considerare acţiunile cele mai adecvate pentru viitorul sectorului comunicaţiilor electronice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.