Am luat legătură cu profesorul de economie Mircea Coșea pentru o viziune aprofundată asupra unor aspecte care țin de surpriza acestui eveniment, de cum ar trebui să fie gestionată situația în continuare dar mai ales ce înseamnă protecția UNESCO și cum am putea valorifica mai departe bogăția din Munții Apuseni în acest context.

”Sper să nu fie prezentată această victorie ca o realizare politică a actualei guvernări pentru că nu are nimic de a face cu asta, însă, per total, este un lucru pozitiv pentru care trebuie să ne bucurăm până la urmă. Rezultatul este favorabil pentru ceea ce se va întâmpla în România, nu va exista niciun fel de presiune pe buget din acest punct de vedere. Două lucruri sunt importante din punctul meu de vedere, primul este dacă acest studiu de caz va fi o lecție pentru viitoarea politică economică a României, anume modul în care sunt exploatate resursele naturale în așa fel încât să fie în folosul propriei economii și apărate de orice litigiu juridic cu marile companii internaționale.

Este nevoie de mai multă experiență din acest punct de vedere. Cred că trebuie să existe specialiști care să lucreze de acum înainte pentru marile contracte care privesc resursele României și să fie, de acum înainte, o regulă de procedură. În primul rând, resursele trebuie să servească țării prin acorduri care să fie bine reglementate și bine gândite. Nu vreau să intru în amănunte pe care nu le cunosc, anume o suspiciune asupra anumitor interese politice și materiale pe care Roșia Montană le-a avut pentru anumite grupuri de interese, poate să fie și asta dar nu avem date, nu putem să spunem nimic.

Grija pentru resurse este vitală pentru că intrăm într-o perioadă în care se poate întâmpla orice din punct de vedere al lanțurilor valorilor și al lanțurilor de aprovizionare, deci baza economiei naționale trebuie să fie în principal resursele naționale”, a spus Mircea Coșea.

Ce se întâmplă mai departe cu Roșia Montană

În urmă cu două zile premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre faptul că românii ar trebui să decidă, printr-un referendum, despre ce ar urma să se întâmple cu situl de la Roșia Montană, unde se găsesc peste 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, plus alte metale rare. Totuși, o nouă provocare este una tehnică, pentru că românii, în mod cert, nu au uitat de metodele nesustenabile de exploatare prevăzute de compania canadiană Gabriel Resources.  

”În al doilea rând, ne interesează foarte mult cum va putea să pună în practică domnul prim-ministru acel referendum de care vorbește. Sigur că este o problemă vitală aici, anume părerea populației în legătură cu propriile resurse. O să fie păreri diferite, unii vor vorbi despre cum să le conservăm, alții despre cum să le utilizăm, problema este cum se va putea merge mai departe cu Roșia Montană pentru că situl a intrat într-un regim foarte special, acela al UNESCO. Este foarte complicat să renunți la ceea ce ai hotărât. Guvernul român prin deciziile de atunci a hotărât să se adreseze UNESCO pentru a pune în protecție internațională acest sit. Trebuie făcută o echilibrare foarte bună între ceea ce reprezintă valoare internațională și ceea ce reprezintă investiție și eficiență. Mă gândesc dacă acest referendum este valabil sau nu în momentul în care nu se va găsi o reglementare a UNESCO. Ar putea să existe una și să arătăm că, de fapt, a fost o hotărâre nu prea bine gândită pentru că o să găsim o metodă de protejare acelor arii, a minelor romane și să exploatăm în continuare.

Al treilea punct la care mă gândesc este începerea unei perioade în care România trebuie să facă eforturi foarte importante de natură conceptuală pentru a exploata cu propriile mijloace resursele pe care le are. Nu cred că este foarte complicat să găsim posibilități interne de a exploata o mină cum este cea de la Roșia Montană. Nu cred că avem excavatoare sau oameni și trebuie să apelăm la ajutorul unei firme străine. Am putea să facem singuri acest lucru, așa cum acum mai bine de 50 ani am putea să facem singuri exploatarea gazului și petrolului din Marea Neagră, de ce nu am putea și acum. Această încercare, pe care noi o avem, de a apela mereu la tehnologie străină, cred că trebuie să se întoarcă pe un concept de dezvoltare internă a tehnologiilor necesare. Avem această posibilitate, am avut experiență în trecut, trebuie să ne întoarcem poate cu anumite contracte în care să avem o parte importantă de producție și metenanță, așa cum se întâmplă în industria de armament, dar cu cât mai multă participare tehnică și tehnologică românească. Avem această posibilitate și trebuie să o folosim.

Totul trebuie să fie bine gândit de acum înainte pentru că nu ne putem juca cu niște resurse care, așa cum zice un proverb indian, nu ne aparțin nouă, aparțin nepoților noștri.

Nu trebuie să aplaudăm pentru că, până la urmă, pentru că a fost o rezolvare care, putem să zicem că a venit de la Dumnezeu, mari eforturi pentru a câștiga nu cred că s-au făcut”, a conchis profesorul de economie Mircea Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.