Rezultatul chestionarului realizat cu participarea a 30 de economiști și analiști arată că prețul petrolului marca Brent va ajunge la o medie de 89,37 dolari pe baril în 2023, cu aproximativ 4,6% mai puțin decât consensul de 93,65 dolari care a reieșit dintr-un sondaj realizat în noiembrie. Referința globală a fost în medie de 99 de dolari pe baril în 2022.

Se estimează că țițeiul american va ajunge la o medie de 84,84 dolari pe baril în 2023, față de un consens de 87,80 dolari din luna precedentă.

"Ne așteptăm ca economia lumii să intre în recesiune la începutul anului 2023, când efectele inflației ridicate și ale creșterii ratelor dobânzilor se vor face resimțite", a comentat Bradley Saunders, economist asistent la Capital Economics.

Țițeiul Brent a scăzut cu peste 15% de la începutul lunii noiembrie și se tranzacționa vineri în jurul valorii de 84 de dolari pe baril, în condițiile în care creșterea numărului de cazuri de COVID-19 în China a diminuat perspectivele de creștere a cererii de petrol în cel mai mare importator de țiței din lume. [O/R]

"Piața petrolului rămâne atentă și prudentă, în pofida unei perspective de slăbire a cererii globale, pe fondul temerilor de recesiune", a declarat Edward Moya, analist senior la OANDA, adăugând că China va fi principalul punct de interes în primul trimestru al anului viitor.

Cei mai mulți analiști se așteaptă ca cererea de petrol să crească semnificativ în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce China își relaxează restricțiile COVID-19 și băncile centrale adoptă o abordare mai puțin agresivă a ratelor dobânzilor.

Impactul sancțiunilor occidentale asupra petrolului rusesc ar trebui să fie minim, potrivit sondajului.

"Nu ne așteptăm la un impact din partea plafonării prețurilor, care a fost concepută pentru a da putere de negociere cumpărătorilor din țările terțe", au declarat analiștii Goldman Sachs.

Moscova a semnat în această săptămână un decret care interzice furnizarea de petrol și produse petroliere către națiunile care participă la plafonarea prețurilor în cadrul Grupului celor Șapte (G7) începând cu 1 februarie și pentru cinci luni.

"În cazul unei scăderi severe a exporturilor rusești (la care nu ne așteptăm), OPEC+ va fi probabil pregătită să crească producția pentru a împiedica creșterea prea mare a prețurilor", a declarat firma de date și analize Kpler.

Citește și Frenezie pe piața aurului. Cele mai mari achiziții din ultimii 55 de ani

Fuga băncilor centrale către aur "ar sugera că fundalul geopolitic este unul de neîncredere, îndoială și incertitudine" după ce SUA și aliații săi au înghețat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, șeful departamentului de cercetare de la BullionVault, o piață a aurului.

Ultima dată când s-a înregistrat un asemenea nivel de cumpărare a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat volume masive de aur de la SUA, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la prăbușirea rezervelor London Gold Pool. Acest lucru a grăbit dispariția în cele din urmă a sistemului Bretton Woods, care lega valoarea dolarului american de metalul prețios. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.