Aceasta a arătat, de asemenea, că pe parcursul lunii octombrie vor fi multe zile cu soare şi temperaturi ridicate.

"Începând de miercuri vom înregistra creşteri în ceea ce priveşte regimul de temperaturi de la o zi la alta astfel încât este posibil din a doua jumătate a săptămânii să vorbim de valori cuprinse între 21 şi chiar 24, 25 de grade în Lunca Dunării. 25 de grade la nivelul unei temperaturi maxime în ţara noastră reprezintă pragul unei zile de vară. Vom mai avea, pe parcursul lunii octombrie, perioade în care mercurul în termometre să ne aducă valori de temperaturi ridicate şi multe zile cu soare", a declarat Elena Mateescu, sâmbătă dimineaţa, la Antena3.

Directorul general al ANM a precizat, în context, că în acest an episodul de iarnă autentică a venit mai devreme decât anul trecut, respectiv în prima decadă a lunii octombrie. În 2018, în ultima decadă a lunii octombrie, 23 - 24 octombrie, erau în vigoare o avertizare de cod galben şi una de cod portocaliu de ninsori viscolite pentru zona montană.

De altfel, potrivit prognozei pe 4 săptămâni elaborate de ANM, în primele două săptămâni din octombrie, până cel mult la începutul ultimei decade din lună, este posibil să se înregistreze, în medie, temperaturi uşor mai ridicate decât normalul climatologic, cu cele mai mari valori în special în partea de sud şi sud-est.

"După 10 octombrie vorbim de temperaturi maxime mai mari de 20, 21 grade în Lunca Dunării şi temperaturi apropiate de normele climatologice. Din punct de vedere climatic, luna octombrie marchează o scădere a regimului de temperaturi comparativ cu prima lună de toamnă, în medie cu 4,5 grade. Dacă la nivelul lunii septembrie vorbim de o medie climatologică lunară de 14,5 grade, iată că deja în octombrie vorbim de 9,8 grade iar în noiembrie de 4,5 grade", a mai spus directorul general al ANM.

Aceasta a amintit şi de fenomenul înregistrat în urmă cu două zile, când în România au fost "două anotimpuri" în 24 de ore. În timp ce, în vestul ţării, erau valori foarte coborâte de temperatură, de cel mult 10 - 12 grade, în sudul şi sud-estul ţării s-au înregistrat 30-31 grade.

"În mai puţin de 24 de ore, în partea de vest a ţării mercurul în termometre a coborât cu mai mult de 10, 15 grade. Aceste alternanţe de perioade foarte călduroase urmate de perioade mai reci, cu siguranţă au o probabilitate mai mare de producere pe parcursul următoarelor două luni de toamnă. Elementul caracteristic a ceea ce s-a întâmplat pe întreg anul 2019 a fost această evoluţie. Mai multe luni cu abateri termice pozitive mai mari de 1,5 - 2,5 grade chiar pe parcursul lunii februarie, o lună de iarnă, în iunie 2,5 grade, în august 1,8 grade, în septembrie 1,5 grade", a explicat Elena Mateescu.

Datele preliminare la acest moment indică faptul că, din cele nouă luni parcurse până în prezent, 6, şi este posibil ca şi octombrie, ţinând cont de estimările celor 4 săptămâni, să încheie pe un plus în ceea ce priveşte abaterea termică pozitivă.

Referitor la regimul de precipitaţii, reprezentantul Administraţiei Naţionale de Meteorologie a subliniat că este nevoie să plouă pentru că în bună parte din ţară cantităţile sunt deficitare iar fenomenul de secetă pedologică este puternic.

"Încă mai este nevoie de precipitaţii pentru că perioada actuală coincide cu campania însămânţărilor de toamnă", a precizat Elena Mateescu.

Pe de altă parte, aceasta nu a exclus ca anul 2019, pe medie, să fie un an din seria celor mai călduroşi înregistraţi atât la nivelul ţării noastre cât şi la nivel mondial.

"Şi Organizaţia Meteorologică Mondială estimează perioada 2015 - 2019 drept una dintre cele mai călduroase perioade din seria istoriilor măsurătorilor meteorologice şi 2019 să se alăture seriei anilor anteriori ca fiind cei mai călduroşi. Vom face bilanţul după 31 decembrie şi vom vedea cum ne vom situa", a mai afirmat sursa citată. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.