De când a invadat Ucraina, în februarie 2022, liderul de la Kremlin nu a încetat să se laude cu armele sale avansate, chiar unice în lume și care, potrivit spuselor sale, pot să șteargă de pe fața Pământului orice agresor s-ar gândi să se pună cu Rusia. 

Luni, la trei zile după ce a anunţat că nu are altă soluție decât să candideze pentru un nou mandat prezidențial, Putin a participat la ceremonia de arborare de drapel pe două noi submarine, printre care și Împăratul Alexandru al III-lea, care luna trecută a testat racheta balistică intercontinentală cu capacitate nucleară, Bulava.

Putin numai la asta se gândește

Deşi a negat că Moscova "face paradă" armele sale nucleare şi că refuză să dea curs îndemnurilor venite din Occident de a adopta o doctrină mai agresivă cu privire la posibila lor utilizare, Putin și-a plasat forţele nucleare în stare de alertă ridicată şi a anunţat desfăşurarea de rachete nucleare tactice în Belarus, vecinul şi aliatul său.

Luna trecută, el a semnat o lege prin care revocă ratificarea de către Rusia a tratatului global care interzice testele nucleare, promițând, totodată, că nu va fi efectuat nici un astfel de test dacă nici Statele Unite nu vor face așa ceva. 

Unii analişti pe probleme de securitate susțin că armele nucleare au pus, practic, stăpânire pe gândirea lui Putin, fapt confirmat inclusiv de retorica lui din ultimele luni, în contextul în care prin sancțiunile impuse sectorului energetic Occidentul l-a lăsat, practic, pe președintele rus fără pârghia lui favorită de exeercitare a presiunilor asupra celor din jur, și anume livrările de petrol și gaze. 

De altfel, liderul Kremlinul nu are nici un interes să discute cu Washingtonul despre reducerea riscului nuclear, deoarece Moscova consideră că tocmai teama că ar putea recurge la arme nucleare a descurajat Statele Unite şi aliaţii lor să se alăture direct războiului de partea Ucrainei.

"Cum puteţi reduce riscul în condițiile în care continuaţi să jucaţi cartea nucleară faţă de Statele Unite şi NATO?", a întrebat retoric fostul diplomat sovietic şi rus Nikolai Sokov, care lucrează acum la Centrul de Dezarmare şi Neproliferare de la Viena.

Ceasul ticăie

Când noul mandat prezidențial va fi preluat de Putin, în martie anul viitor, vor mai rămâne mai puţin de doi ani până la expirarea, pe 4 februarie 2026, a Tratatului New START, care limitează la 1.550 numărul de focoase nucleare strategice şi bombe ce pot fi deținute de fiecare dintre părți, respectiv Rusia și Statele Unite.

Acordul, care trebuia să expire inițial în 2021, a fost prelungit pentru cinci ani după ce președintele american Joe Biden a fost inaugurat la începutul aceluiași an. Între timp însă, acumularea nucleară a Chinei este un factor ce complică lucrurile. În plus, nu se știe cine va locui la Casa Albă în 2026.

Putin a suspendat anul acesta participarea Rusiei la New START, iar ministrul adjunct de externe, Serghei Ryabkov, a declarat luna trecută că Moscova nu va relua dialogul decât dacă Statele Unite renunţă la ceea ce el a numit "cursul fundamental ostil" al americanilor faţă de Rusia - aluzie la sprijinul acordat Ucrainei și despre care Biden a afirmat că este de neclintit.

Se va pune accent pe performanțe, nu pe cantitate

Putin a vorbit frecvent despre potenţialul noilor sisteme de arme ale Rusiei, cum ar fi racheta balistică intercontinentală Sarmat şi racheta de croazieră Burevestnik, iar Ryabkov a afirmat că Washingtonul s-a înşelat dacă a crezut că ar putea câştiga cursa înarmării împotriva Rusiei de tipul celei conduse de preşedintele american Ronald Reagan în anii 1980.

Dar o astfel de întrecere ar impune presiuni şi asupra Rusiei. "Rusia ştie că o nouă cursă a înarmării nucleare necontrolată este ceva ce nu îşi poate permite şi nu are capacitatea de a o susţine. Mai ales acum, când Rusia este mult mai slabă în majoritatea privinţelor ca urmare a războiului din  Ucraina", a comentat Nigel Gould-Davies de la Institutul Internaţional de Studii Strategice din Londra.

El a afirmat că sancţiunile, deşi nu au afectat economia Rusiei, restricţionează accesul acesteia la tehnologie. Sokov este însă de altă părere, afirmând că oricum ”ne îndreptăm spre o nouă cursă a înarmării. ”Nu va fi însă cantitativă, ci calitativă. De această dată, accentul se va pune nu pe număr, ci pe performanțele noilor tipuri de arme", a apreciat fostul diplomat rus. .

"Vom trăi într-o situaţie mai puţin stabilă, iar perspectivele controlului armelor sunt destul de sumbre".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.