Comisia Europeană vrea o amplă reformă pentru o guvernare economică solidă la nivelul întregii Uniuni. Care este, de fapt, mesajul transmis de la Bruxelles și ce va trebui să facă România. Profesorul de economie Mircea Coșea vine cu explicațiile necesare. 

Pericolul care a devenit și mai periculos

”Bruxelles-ul a realizat un lucru care a fost semnalat de analiza economică occidentală încă de acum câteva luni, și anume că datoria publică în ţările Uniunii Europene, dar și din SUA, începe să fie o piedică importantă în calea creşterii economice. O datorie care, în urma pandemiei de COVID şi pe fondul  războiului din Ucraina, a cunoscut un salt rapid, pe care aceste zone economice nu l-au cunoscut până acum. Sigur că datoria publică nu este binevenită, iar Uniunea Europeană încearcă să ia unele măsuri să semnaleze asupra acestui pericol, dar revin asupra unei chestiuni care mă preocupă de mult timp şi ar trebui, ca să o spunem cu mai multă tărie şi mai mult curaj. Măsurile pe care Uniunea Europeană le ia se aplică pe teritoriul acestei pieţe comune unor economii naţionale cu grad diferit de dezvoltare şi cu probleme absolut speciale. Nu poţi să aplici toate măsurile în acelaşi fel şi cu aceeaşi metodă la toate ţările. Iată că acum a apărut o chestiune care ţine doar de o anumită zonă a Uniunii Europene şi care e foarte gravă. Ultimele ştiri ale EUROSTAT, de ieri sau alaltăieri chiar, au arătat că datoria publică a ţărilor care sunt în estul Europei, care sunt în proximitatea războiului din Ucraina, a crescut într-un ritm spectaculos în ultimul an, după ce războiul din Ucraina a început şi după ce toate aceste sacrificii - și nu este un cuvânt exagerat - pe care aceste ţări - România, Polonia, ţările baltice, chiar până la Ungaria, Bulgaria -, le-au făcut. (...)

Deci, e bine că Uniunea Europeană a realizat faptul că această politică de solidaritate, cum o numeşte Uniunea Europeană, faţă de susţinerea efortului pe care Ucraina îl face în războiul cu Rusia nu este în acelaşi fel resimţită, nu are acelaşi efect în toate ţările. În unele, efectul este mult mai grav, în ţările care sunt apropiate de zonă, în ţările cu ritm de dezvoltare mai mic, cu un decalaj în dezvoltare faţă de occidentul european toate aceste măsuri pe care le-a luat Uniunea Europeană, au efecte diferite şi, bineînţeles, mult mai negative în aceste ţări”, a spus profesorul Coșea la Radio România Actualități.

În ceea ce privește ampla reformă pentru o guvernare economică solidă, măsurile ce trebuie luate sunt legate, potrivit expertului, ”de consolidarea bugetară, adică de un buget care să fie cu un deficit inclus într-o normă acceptabilă, sustenabilă. Asta înseamnă reducerea cheltuielilor”. 

Investiții? Foarte greu în România

Este România capabilă de așa ceva? ”Foarte greu, foarte greu”, a răspuns profesorul Coșea. ”România este într-o situaţie foarte dificilă, conducătorii noştri nu o spun în mod direct, dar e o situaţie foarte dificilă. Noi avem nişte deficite enorme care subminează condiţiile de viaţă în România. E deficitul contului curent, deficitul balanţei comerciale, deficitul bugetar. Toate astea arată că noi trebuie să luăm măsuri mai serioase decât alţii, mai ales că nu suntem în zona euro. Asta înseamnă, aşa cum ultima analiză a Fondului Monetar şi a Uniunii Europene a arătat, asta înseamnă reduceri de personal în sectorul public, asta înseamnă reduceri de salarii, mai ales în sectorul IT şi mai ales creşterea de impozite şi taxe. Lucrurile astea, vă daţi seama că, în condiţiile României, sunt nişte nişte elemente de dramatică cădere a nivelului de trai, intrăm într-o austeritate evidentă şi văd că deocamdată, Guvernul nu are curajul ca să ia astfel de măsuri”, a estimat profesorul de economie. 

Potrivit spuselor sale, ”România are nevoie de reformă structurală, în sensul în care ramurile economiei româneşti să se bazeze mai mult pe resursele proprii prelucrate în ţară şi pe un grad mai înalt de tehnologizare, care să ridice valoarea adăugată creată în România, să dea salarii mai mari, să alimenteze mai bine bugetul şi mai ales să se renunţe la această greşeală extraordinară pe care a făcut-o Ministerul de Finanţe în ultimele luni, aceea de a ataca singurul sector care creează valoare şi care alimentează bugetul, care e sectorul economiei reale private. Acest sector a fost atacat prin mărirea impozitelor şi taxelor, prin eliminarea unor facilităţi. Deci noi avem de reparat unele greşeli şi repuse în aplicare, în condiţiile în care putem, pentru că economia noastră nu merge foarte bine, aceste indicaţii pe care Uniunea Europeană le dă şi care eu zic că sunt binevenite în acest moment, pentru că semnalează un pericol care planează asupra Europei în totalitatea ei”, a spus exepertul la RRA.

Mai mult vorbim, mai mult nu facem

În privința investițiilor, care trebuie menținute, așa cum cere UE, Mircea Coșea spune că, în cazul țării noastre, este o chestiune complicată. ”Pentru că noi avem banii puşi de o parte, sunt şase miliarde de euro la Banca Naţională pentru Investiţii, dar nu le facem, pentru că nu avem proiecte. Deci investiţiile în România constituie o chestiune complicată, care mai mult se prezintă politic decât în fapt. Ce investiţii serioase s-au făcut în România în ultima perioadă? Hai să fim serioşi! În autostrăzi lucrurile merg rău, iar lucrul cel mai grav este că orice investiţie în România debalansează balanţa comercială, pentru că toate bunurile de capital pe care le folosim pentru investiţii sunt de import. Noi am început să importăm lucruri pe care le exportam înainte, spre exemplu, bitumul, fierul beton, sticla industrială ş.a.m.d. Deci, aici e o chestiune care trebuie discutată cu mai multă atenţie şi mai multă francheţe, cu mai multă sinceritate. Nu aşa vom face investiţii! Ce, unde, cum! Există o strategie? Există undeva un plan în sensul unei strategii de dezvoltare în viitor pentru a pune România în rândul celorlalte ţări din punctul de vedere al depăşirii stadiului în care ne aflăm al revoluţiei industriale? Ne pregătim pentru intrarea într-o epocă a digitalizării? Nu! Mai mult vorbim, mai mult nu facem. Avem exemplul clar de vorbărie fără fapte, în acea scamatorie cu Ion, acel robot care de fapt nu era robot, era o înregistrare butaforică”, a concluzionat profesorul de economie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.