Cea mai mare asociație patronală din România, Confederația Patronală Concordia, avertizează asupra riscurilor economice generate de creșterea deficitului bugetar. Reprezentanții săi estimează că deteriorarea echilibrului fiscal duce la o retragere de capital din economia reală, iar multe companii își amână investițiile în așteptarea unor posibile corecții fiscale. 

Alegerile generează cheltuieli record

Campania electorală din acest an, care cuprinde atât alegeri parlamentare, cât și prezidențiale, a declanșat un val de cheltuieli guvernamentale care ar putea adânci deficitul bugetar la un nivel de 8% din PIB până la sfârșitul anului. Acest prag este considerat extrem de riscant, mai ales în contextul economic și geopolitic actual. Noua conducere guvernamentală, care va fi stabilită după alegeri, va trebui să facă față unei provocări financiare majore – aceea de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB, conform cerințelor Uniunii Europene. În caz contrar, România ar putea atrage sancțiuni și ratinguri mai slabe din partea agențiilor de evaluare financiară.

Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, a explicat într-un interviu pentru Reuters că există un risc real ca investitorii să fie descurajați de incertitudinea fiscală. „În lipsa unui plan de buget clar pentru 2025, ne temem de măsuri fiscale surprinzătoare care ar putea fi impuse sectorului privat,” a declarat Burnete, sugerând că o „terapie de șoc” ar putea implica taxe noi și majorări de impozite ce ar afecta direct companiile.

Economie vulnerabilă în fața crizelor externe

Un deficit de 8% din PIB reprezintă un factor de risc important, avertizează Burnete. „Dacă România ar trece printr-o criză majoră – fie că este vorba despre o calamitate naturală sau un conflict militar – va fi extrem de dificil să găsească surse de finanțare, având în vedere datoria deja ridicată,” a explicat acesta. În opinia sa, este esențial ca statul să prezinte un plan concret care să includă măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice, pentru a aduce deficitul în limitele impuse de UE.

Concordia reprezintă un număr semnificativ de companii din 17 sectoare vitale pentru economia națională, care contribuie împreună cu aproximativ 26% la PIB-ul României. Reprezentanții confederației consideră că o gestionare atentă a cheltuielilor și o revenire rapidă la un buget echilibrat sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice și a încrederii investitorilor.

Creșterea salariilor, un potențial pericol

Un alt factor de risc identificat de Concordia este creșterea rapidă a salariilor din România, care depășește productivitatea muncii. Burnete avertizează că dacă salariile continuă să crească în acest ritm fără a fi susținute de o productivitate corespunzătoare, cel puțin 13 industrii ar putea fi afectate. „În lipsa unor avantaje competitive clare, companiile din aceste sectoare ar putea fi forțate să își închidă operațiunile sau să se restructureze,” a spus Burnete. Printre industriile cele mai vulnerabile se numără cele din producția de componente auto și mobilă, sectoare care depind în mare măsură de exporturi.

Datele recente publicate de agenția de rating S&P arată că România a avut una dintre cele mai rapide creșteri ale veniturilor disponibile la nivel mondial în ultimul an. Această creștere a fost stimulată de majorările salariale din sectorul public, creșterea salariului minim și o majorare substanțială a pensiilor. Însă, aceste majorări salariale au avut un efect de creștere a prețurilor la nivel național și au pus o presiune suplimentară pe competitivitatea economiei românești.

Acces dificil la piața unică europeană

Problemele economiei românești nu se limitează doar la creșterea salariilor, ci includ și costurile ridicate ale energiei. Chiar dacă unele industrii beneficiază de prețuri plafonate la energie, acestea sunt semnificativ mai mari comparativ cu cele din Asia. În special pentru sectoarele exportatoare mari, precum industria de componente pentru autoturisme și mobilă, aceste costuri energetice reprezintă un dezavantaj competitiv.

De asemenea, Burnete a atras atenția asupra dificultăților pe care întreprinderile mici și mijlocii (IMM) le întâmpină atunci când încearcă să se extindă în Uniunea Europeană. „Piața unică europeană, deși este un spațiu unitar teoretic, este fragmentată din punct de vedere fiscal și juridic, având 27 de coduri diferite,” a subliniat Burnete. Concordia solicită o simplificare a regulilor fiscale și juridice, pentru a permite IMM-urilor românești să se extindă mai ușor pe piața europeană.

În contextul economic actual, Concordia subliniază necesitatea unor măsuri urgente și bine gândite pentru a asigura stabilitatea și competitivitatea României în fața provocărilor viitoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.