”Oricât ar fi teama de mare, pentru mine un scenariu apocaliptic, respectiv folosirea armei nucleare este de domeniul fanteziei. Nu cred în așa ceva sub nici o formă. În al doilea rând, România este stat membru NATO, iar Federația Rusă nu o va ataca. Dovadă că se înțelege această realitate este și faptul că state de la graniță, limitrofe, să nu trimită avioane de luptă. Că sunt MiG-uri, nu contează. Este încă o dovadă a faptului că se încearcă evitarea oricărei confruntări directe. 

Originea acestei frici

În plus, potrivit unor surse CNN, există o legătură permanentă între Pentagon și Ministerul Apărării de la Moscova, așa cum a existat, de altfel, și în perioada războiului rece, ca să se evite orice accident care să ducă la o mai mare neînțelegere. Acesta este contextul care stă, de fapt, la originea aceste frici extraordinare, pentru că oamenii se tem de război. De aici și ideea de a pleca nu se știe unde. O teamă care există nu numai la noi, ea există și în Țările Baltice, în Polonia. Dar oamenii nu trebuie să uite că NATO înseamnă Țările baltice, înseamnă Polonia, înseamnă România, înseamnă Bulgaria”, a subliniat profesorul Dăianu. 

O centură de siguranță

”Din punct de vedere economic. Într-un articol am făcut această analogie cu situația din 2007-2008, când criza financiară ne-a izbit foarte rău, pe noi, pe baltici, pe Ungaria. Deși nu aveam o datorie publică mare, aveam în jur de 14-15% din PIB, intrasem într-o criză de lichiditate, care putea să condusă la o criză de solvabilitate. Să nu uităm însă că a contat enorm și, evident, contează și acum, apartenența la Uniunea Europeană. Noi ne-am salvat atunci print-un pachet financiar de mare anvergură, care a implicat instituții financiare internaționale: Fondul Monetar, Banca Mondială. Și UE. Există o facilitate care s-a dezvoltat de atunci, o facilitate de intervențiile în țările din UE care au probleme cu balanța de plăți. Și a fost un pachet de circa 20 de miliarde de euro echivalent, care a sprijinit consolidarea rezervelor valutare și a dat încredere celor care erau gata să părăsească România. Am avut, atunci, și Acordul de la Viena, care a funcționat tot întrucât România era stat membru al UE. Ce vreau să spun este să nu uităm această apartenență la Uniunea Europeană și la NATO, pentru că este o centură de siguranță care în momente de mare ananghie ne salvează”, a spubliniat economistul. 

Coordonate esențiale

Și aș mai da un reper pentru toți cei care ar fi tentați să gândească după modelul ”gata, nu se mai poate face nimic”. Nu există stat al Uniunii Europene care să fie dat falimente. Și țările care au datorii uriașe, precum Italia, care are 140% din PIB, Grecia, cu 170-180% din PIB, nu au dat faliment, pentru că a intervenit Banca Centrală Europeană și  pachete de asistență financiară. 

Apoi, intervin câteva coordonate esențiale care și ele sunt de bază în a judeca situația actuală. 

1. Avem o datorie publică încă gestionabilă, ea nu este copleșitoare, este sub 50% din PIB. Sunt state care au datorii mult mai mari. E adevărat, ele sunt state membre ale zonei euro, unde vom ajunge și noi până la finele deceniului, după părerea mea.

2. Este drept că aveam deficite externe importante, și balanța comercială și deficitul de cont curent, însă România are nu doar un angajament de corecție fiscală a deficitului bugetar, dar vor fi pași care vor fi întreprinși. Nu am nici o îndoială că avea loc această corecție în trei, patru, cinci ani, care să ducă deficitul la în jur de 3% din PIB”.

Un bulgăre de aur

Da, există o stresare a economiei, a societății, a spus Daniel Dăianu. Dar, avem acest PNRR, ”care este un bulgăre de aur. Acest Program de redresare și reziliență, cu bani mulți, ne ajută dezvoltăm infrastructura, să punem în valoare chiar resurse energetice”, mai ales că vedem că se revine la o serie la care se renunțase în virutea green deal. ”Iar eu nu exclud ca anumite componente din PNRR să fie dedicate și valorificării mai bune a resurselor de care dispunem noi. Nu mai vorbesc de faptul că Români are resurse și nu avem dependență de 70-80%, ca în cazul altor state membre ale UE, de importurile din Rusia. Că noi nu am avut minte și nu am știut să gestionăm mai bine aceste resurse este altă poveste. Avem o producție agricolă importantă și suntem mari producători de cereale, vedeți ce se întâmplă pe piețe. Deci, România nu trebuie subestimată și cetățenii nu trebuie să subestimeze putințele pe care le are această economie”, a subliniat Dăianu.

De ce să faci acest lucru? 

”În concluzie, cu o datorie publică gestionabilă, cu un PNRR, cu apartenența la UE și NATO, colaborarea cu FMI, care ne poate ajuta fără să intrăm într-un acord stand-by, nu ar trebui să intrăm în panică. În plus, nicicând sistemul bancar din România, pe date conrete, nu a avut o capitalizare mai bună. Iar îndatorarea populației nu este copleșitoare. Este drept că vor exista cetățeni care vor avea probleme, pentru că vor crește ratele, cele de pe piața monetară. 

Și să scoți bani din bancă, să-i retragi? Să fugi din țară, să pleci? Da, au fost mulți care au plecat să muncească în străinătate și, probabil, vor exista și acum români care vor pleca mai către Vest. Dar, încă o dată, sistemul bancar românesc nu este amenințat, nu este fragil, nu are expunere față de Rusia. Sunt bănci europene care au o astfel de expunere, bănci mari, dar sunt foarte solide, foarte bine capitalizate, sunt bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar european și sub nici o formă nu ar fi lăsate de statele unde au sediile, că este Franța, că este Italia, că este Austria, ele niciodată nu vor fi lăsate, întotdeauna vor fi sprijinite. Pentru că sistemul bancar este o componentă a securității naționale”, a insistat Daniel Dăianu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.