Termeni precum „soft landing” și „hard landing” nu mai sperie pe nimeni, fiind frecvent folosiți de specialiștii pieței poentru a defini felul în care economia se comportă pe măsură ce inflația scade. Principalele bănci centrale au majorat ratele cheie pentru a reduce inflația în 2022 și 2023, le-au menținut apoi la niveluri ridicate până în iunie pentru Banca Centrală Europeană (BCE) și în septembrie pentru Rezerva Federală (Fed).

„Soft landing” descrie un scenariu în care economia absoarbe șocul majorării ratelor fără a intra în recesiune, în timp ce băncile centrale reușesc să controleze inflația. În cazul unei unui „hard landing”, inflația revine la un nivel acceptabil, dar economia intră în recesiune.

De câteva luni, piețele se concentrează pe scenariul „soft landing”, cel mai dorit și despre care Bank of America spunea, în septembrie, că era deja pe deplin integrat pentru piețele europene.

„Întrebarea care se ridică este reacția economiei după această perioadă de rate ridicate: ne îndreptăm către un „soft landing” sau spre varianta de hard, cea a recesiunii, se întreba Arnaud Colombel, director la Mandarine gestion.

La unii așa, la alții invers 

În mintea investitorilor începe însă să se cuibărească alt scenariu pentru economia americană: „no landing”, care devine de bază, după ce temerile de încetinire a economiei americane din această vară nu s-au materializat”, sunt de părere experții Deutsche Bank.

Acest scenariu „fără aterizare” corespunde scenariului unde „creșterea economiei americne ar rămâne solidă, în timp ce încetinirea actuală din Europa ar fi inversată”, a explicat John Plassard, consilier de investiții la Mirabaud.

„Inflația de bază ar rămâne stabilă cu unul sau două puncte procentuale peste țintele băncii centrale, încurajând factorii de decizie monetară să mențină în continuare ratele dobânzilor la un nivel ridicat”, a continuat el.

Tarife care pot să nu mai scadă

Problema rămâne că acest scenariu, dacă s-ar realiza, ar obliga băncile centrale să reexamineze ciclurile de relaxare monetară pe care tocmai le-au început. „De asemenea, în acest caz teoretic, Fed ar trebui să gestioneze mai îndeaproape ratele cheie și am putea asista, printre altele, la bule de active și dezechilibre pe piața forței de muncă”, a subliniat John Plassard.

În opinia lui, într-un astfel de scenariu, obligațiunile de stat suverane ar constitui activele cele mai expuse riscului. În ceea ce privește acțiunile, volatilitatea ar putea crește. „Incertitudinea piețelor de valori ar putea duce la un comportament precaut din partea investitorilor”, a apreciat John Plassard.

Ce s-ar putea întâmpla

Acest scenariu „no landing” a căpătat putere la sfârșitul săptămânii trecute, după ultimul raport privind ocuparea forței de muncă în SUA, unde au fost create de două ori mai multe locuri de muncă decât se anticipase. Prin urmare, șomajul a scăzut, iar iar salariul pe oră a reînceput să crească în SUA. 

Acest lucru a făcut ca obligațiunile americane să sufere. Randamentul obligațiunii de trezorerie pe 10 ani a crescut, în decurs de câteva zil, de la aproximativ 3,84%, la 4%. Și nu trebuie uitat că prețul obligațiunilor se mișcă în direcția opusă ratelor. „Ceea ce s-ar putea întâmpla este ca Fed să nu mai reducă dobânzile sau să fie nevoită să crească din nou dobânzile”, a avertizat George Catrambone de la DWS America, citat de Bloomberg.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.