Dumitru Chisăliță a afirmat că România nu a avut chiar cele mai mari prețuri din Europa la energie: ”Prețurile au crescut foarte mult în ultima perioadă, dar coroborat cu faptul că România totuși avea în anul 2022, 90% din gazele naturale asigurate din producția internă, are undeva la aproape 30 la sută din țiței, realizat din producție proprie, are o mare parte din cărbune folosit și produs în România. Scumpirea, întradevăr, poate să determine anumite semne de tulburare și anumite neclarități față de ceea ce a însemnat această evoluție a prețului. În același timp, trebuie să înțelegem că România practic s-a integrat în piața unică europeană și atunci prețul nu mai este influențat de considerente locale sau în mare parte este influențat de piața în care se desfășoară această acțiune. Cu toate acestea, în mod logic și normal, să ai un preț în România mai mare, să spunem, decât în Ungaria sau în Germania sau în alte țări este puțin anormal, pentru că noi nu trebuie să uităm că, chiar dacă prețul este cumva stabilit într-o piață unică europeană, distanțele, costurile cu transportul, costurile cu înmagazinarea, chiar și posibilitatea de a vinde gaze la o distanță mai mică față de sursă ar trebui să influențeze. Deci o piață dacă ar fi funcționat perfect, ar fi adus creșteri de prețuri în anii 2021-2022 pe piața românească, dar nu ar fi făcut ca aceste prețuri cumva să se alinieze sau, de ce nu, în unele momente să fie chiar mai ridicat decât prețul la nivelul Uniunii Europene sau a piețelor reprezentative pentru Uniunea Europeană. De exemplu, și astăzi, dacă teoretic, un consumator ar achiziționa gazul, sa spunem din Germania, ar traversa cu acest gaz natural practic, trei țări, ar plăti în România un preț puțin mai mic decât prețul subvenționat de stat, ceea ce practic este un element absolut anormal”, a afirmat președintele Asociației Energia Inteligentă.

Expertul a explicat mai departe care sunt motivele din cauza cărora s-a ajuns la această situație absurdă:  ”Explicația pleacă de la modul în care se formează contractele în România. În România, majoritatea contractelor, dacă nu aproape toate contractele, iau în considerare un preț fix, care de obicei se stabilește la momentul în care se încheie acest contract. Dacă acest moment a coincis cu momentul de vârf a prețurilor la nivelul Europei, atunci consumatorul a ajuns să plătească un preț foarte ridicat pe tot parcursul anului din momentul încheierii contractului la acel preț ridicat, chiar dacă, să spunem, prețurile au scăzut”. 

Chisăliță a explicat care ar fi soluția sau mai bine spus alternativa: ”Acum, alternativa la această situație este piața. Piața în mod normal, atunci când există un surplus, ar trebui să pună pe masă contracte cu prețuri mai mici, iar consumatorii să se reorienteze către acești furnizori care, în interiorul contractului semnat cu un alt furnizor, la prețul din momentul semnării contractului, ar putea să aibă posibilitatea să încheie un nou contract la un preț mai mic decât prețul pe care îl plătește. Din păcate sunt două probleme. Una este reglementarea care în momentul de față are același nivel ca în momentul în care s-a introdus această formulă și această valoare, respectiv în anul 2022, ceea ce face ca acest preț reglementat să funcționeze ca o referință. Fiind o referință foarte înaltă, majoritatea a furnizorilor practic se orientează după această referință, a subliniat expertul în energie și a continuat: ”Nimeni nu vinde sub prețul reglementat, chiar dacă încă o dată, piața în momentul de față permite să se vândă sub prețul reglementat. Dar se pleacă de la o chestiune absolut logică. Nu spun că e normală, dar este logică. Prețul suportabil de către client și stabilit în mod independent de către o instituție a statului”. 

Dumitru Chisăliță a continuat cu a doua chestiune: ”În același timp apare și cea de-a doua problemă, problema de încredere, pentru că în ultimii doi ani de zile cea mai mare problemă care a survenit pe piața de gaze naturale. Mă refer aici la un aspect fundamental, profund, este problema legată de neîncredere. S-a vehiculat foarte mult, fără să se vină, din păcate, cu dovezi, fără să se vină cu îmbunătățiri reale, acea idee de hoție. Cineva era hoț. Și unii politicieni, din dorința de populism, din dorința de a ieși în față, de multe ori au folosit această sintagmă, chiar dacă ei nu aveau probe, chiar dacă nu s-au dovedit ulterior că ar exista probe în acest sens, acest element practic al zguduind elementul de încredere. Și astăzi, în momentul în care mulți furnizori, să spunem, ar veni și ar vinde sub acel preț plafonat, ar apărea o doză neîncredere, de ce vinde sub prețul plafonat și noi oricum ajutați niște hoți? De ce să mă mut eu la un alt furnizor? Și cum s-a blocat un mecanism care, trebuie să recunoaștem, în anul 2020 a adus prețuri foarte bune pentru cei care au îndrăznit și au realizat contracte în piața liberă”.

Întrebat dacă războiul din Ucraina este principala cauză a acestor probleme sau doar a amplificat o situație deja existentă în România, Dumitru Chisăliță a afirmat că: ”Dacă ne uităm statistic și dacă vreți, există o analiză este foarte evidentă care arată momentul când începe creșterea prețurilor la gazele naturale în România și acest moment este octombrie 2020. Deci, mult înainte de război. Practic, atunci a apărut prima inflexiune, o inflexiune de creștere a prețului. Până la acel moment aveam o scădere a prețului, ceea ce s-a întâmplat după Ordonanța 114 și inclusiv după scoaterea ordonanței. Scăderea prețului a fost una mai accentuată. Eu vorbesc aici de un preț mediu. Acuma nu discut de un anumit sector sau de o anumită zonă. Vorbesc de un preț mediu, iar în octombrie 2020 începe această creștere”.

Expertul în energie a explicat că: ”Exista niște cauze interne, din punctul meu de vedere, care au făcut ca această să existe, această creștere a prețului, un program care a fost introdus în mai 2020, program care avea ca scop să ajute piața să funcționeze. El a avut un efect pervers, pentru că acest Lease Program venea cu niște restricționări de vânzare, chiar dacă exista o disponibilitate a gazului pe piață. Gaz Lease Program practic forța producătorii, furnizorii să vândă doar anumită cantitate, ceea ce a creat o falsă diferență între cerere și ofertă și a fost, din punctul meu de vedere, motivul principal al creșterii prețului. Tocmai pentru că în venea toamna venea iarna, de fapt octombrie noiembrie. Deși gaze existau, practic aceste gaze nu au fost puse pe piață”, a afirmat președintele asociației și a continuat spunând că: ”Ele au fost ținute până în iarnă pentru a fi vândute niște cantități mai mici. Și atunci percepția furnizorilor prin a fost că practic cererea este mai mare, dar mai mare într-un mod fals, și a însemnat creșterea prețului la gaze naturale. Programul, dar și menținerea unei hotărâri care a fost dată în 2018 privind realizarea unei conexiuni între costul redevenței pentru gazele naturale din România cu cel din Viena, s-a creat o discrepanță între prețul de achiziție din Viena și prețul de vânzare din România. Mulți furnizori au apreciat că vor obține profituri mai mari dacă vor vinde gazele naturale pe piețele din afara României. Și s-au și vândut aceste gaze naturale masiv în acea perioadă, în afara României, ceea ce a contribuit la deficitul de gaze naturale din iarna lui 2020, acesta fiind un alt element de creștere a prețului”.

Dumitru Chisăliță a conchis că până în februarie 2022, ”majoritatea elementelor care au dus la scumpirea gazelor au fost elemente de natură internă, fie că vorbim de anumite acte legislative care au fost concepute sau aplicate prost.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.