Un nou studiu publicat vineri în revista Science of the Total Environment oferă primele dovezi ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut juca un rol direct în apariția SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia COVID-19.

Studiul a relevat modificări la scară largă în tipul de vegetație din provincia sudică a Chinei Yunnan și din regiunile adiacente din Myanmar și Laos, în ultimul secol. Schimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturii și a dioxidului de carbon atmosferic - care afectează creșterea plantelor și a copacilor - au schimbat habitatele naturale de la tufișuri tropicale la savane tropicale și păduri de foioase. Acest lucru a creat un mediu potrivit pentru multe specii de lilieci care trăiesc predominant în păduri.

Numărul de coronavirusuri dintr-o zonă este strâns legat de numărul diferitelor specii de lilieci prezenți. Studiul a constatat că încă 40 de specii de lilieci s-au mutat în provincia Yunnan din sudul Chinei în secolul trecut, adăpostind în jur de încă 100 de tipuri de coronaviruși transmiși de acest animal. Acest „hotspot global” este regiunea în care datele genetice sugerează că ar fi putut apărea SARS-CoV-2.

„Schimbările climatice din ultimul secol au făcut ca habitatul din provincia Yunnan din sudul Chinei să fie adecvat pentru mai multe specii de lilieci”, a declarat dr. Robert Beyer, cercetător în cadrul Departamentului de Zoologie al Universității din Cambridge și prim autor al studiului.
El a adăugat: „Înțelegerea modului în care distribuția globală a speciilor de lilieci s-a modificat ca urmare a schimbărilor climatice poate fi un pas important în reconstituirea originii focarului de COVID-19”.

Și totuși, care este animalul ”vinovat” de pandemia cu Covid-19

Pentru a obține rezultatele, cercetătorii au creat o hartă a vegetației lumii așa cum era acum un secol, folosind înregistrări de temperatură, precipitații și acoperire de nori. Apoi au folosit informații despre cerințele de vegetație ale speciilor de lilieci din lume pentru a stabili distribuția globală a fiecărei specii la începutul anilor 1900. Comparând acest lucru cu distribuțiile actuale, le-a permis să vadă cum „bogăția speciilor” de lilieci, numărul de specii diferite, s-a schimbat pe tot globul în ultimul secol din cauza schimbărilor climatice.

„Pe măsură ce schimbările climatice au modificat habitatele, speciile au părăsit unele zone și s-au mutat în altele - luându-și virusul cu ele. Acest lucru nu numai că a modificat regiunile în care sunt prezenți viruși, dar cel mai probabil a permis noi interacțiuni între animale și viruși, provocând viruși mai periculoși să fie transmiși sau să evolueze ", a spus Beyer.

Populația mondială de lilieci este purtătoarea a în jur de 3.000 de tipuri diferite de coronaviruși, fiecare specie de lilieci adăpostind în medie 2,7 coronavirusuri - majoritatea fără să prezinte simptome. O creștere a numărului de specii de lilieci într-o anumită regiune, determinată de schimbările climatice, poate crește probabilitatea ca un coronavirus dăunător oamenilor să fie prezent și transmis acolo.

Majoritatea coronavirusurilor purtate de lilieci nu pot sări direct la oameni. Însă mai multe coronavirusuri despre care se știe că infectează oamenii sunt foarte probabil să fi provenit de la lilieci, inclusiv trei care pot provoca decesul: Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) CoV și Sindromul respirator acut sever (SARS) CoV-1 și CoV-2.

Regiunea identificată de studiu ca fiind un punct fierbinte pentru o creștere climatică a bogăției speciilor de lilieci găzduiește, de asemenea, pangolini, despre care se sugerează că au acționat ca gazde intermediare ale SARS-CoV-2. Este posibil ca virusul să fi sărit de la lilieci la aceste animale, care au fost apoi vândute într-una din piețele din Wuhan, locul de unde a plecat pandemia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.