Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Adică populaţia rezidentă reprezintă populaţia de facto care exclude emigranţii, dar include imigranţii. Populaţia rezidentă la o anumită dată este determinată conform metodologiei şi reglementărilor internaţionale în domeniu.

Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate.

Față de populația rezidentă, populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, indiferent dacă se află sau nu în țară.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), populația după domiciliu a României la 1 ianuarie 2024 a ajuns la 21.833.200 persoane, înregistrând o scădere cu 0,5% față de aceeași dată din 2023.

INS transmite că România pierduse din populația rezidentă până la 1 ianuarie 2023, 2.781.638 de oameni astfel că pe teritoriul țării mai sunt 19.051.562.

Populația urbană și cea feminină domină, reprezentând 55,8%, respectiv 51,2% din totalul populației.

În ceea ce privește structura demografică, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică (de 65 ani și peste) depășind cu peste 27,5% populația tânără (0-14 ani). La 1 ianuarie 2024, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12 187,4 mii persoane, în scădere cu 1,0% față de aceeași dată din 2023, în timp ce cea din mediul rural a înregistrat o ușoară creștere de 0,2%.

Populația feminină la 1 ianuarie 2024 a fost de 11 181,2 mii persoane, în scădere cu 0,4% față de anul precedent, iar populația masculină a fost de 10 652,1 mii persoane, în scădere cu 0,5%.

Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2023, cu o scădere ușoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) și o creștere a ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122,0 la 1 ianuarie 2023 la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2024.

Vârsta medie a populației a fost de 42,5 ani, cu 0,3 ani mai mare decât în 2023, iar vârsta mediană a fost de 43,2 ani, în creștere cu 0,4 ani.

Grupa de vârstă cu cea mai mare pondere în totalul populației a fost cea de 45-49 de ani (8,6%). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%), cât și în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%).

Aceste date subliniază tendințele demografice actuale din România, evidențiind necesitatea unor strategii și politici adaptate pentru gestionarea schimbărilor și menținerea unui echilibru în societate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.