Proiectul de buget pe anul viitor, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor, prevede o alocare de peste 750 de milioane de lei drept sprijin financiar pentru salarizarea personalului de cult.

Cele trei programe finanţate de stat sunt, potrivit Hotnews, următoarele:

1. Sprijin financiar pentru salarizarea personalului de cult, acordat de la bugetul de stat ,prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În 2022 se vor acorda 751,2 milioane lei, suma fiind în scădere cu 2,1%. Programul este destinat cultelor recunoscute potrivit legii pentru sprijinirea salarizării clerului din ţară cât şi pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Romane din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor, în special activităţi adresate tinerilor, dar şi a personalului neclerical trimis să deservească aşezămintele din străinătate ale Bisericii Ortodoxe Române, cât şi a celui neclerical din judeţele Covasna şi Harghita.

În norii planetei Venus s-ar putea ascunde forme de viață extraterestre

2. Alocaţii bugetare pentru salarizarea personalului din învăţământul teologic.

Se dau 9,1 milioane lei în 2022, sumă mai mare cu 72% decât în 2021. Programul este destinat cultelor recunoscute potrivit legii pentru sprijinirea salarizării personalului neclerical angajat în unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii.

3. Lacaşuri de cult Se alocă 125 milioane lei, cu 0,5% mai mult decât în 2021.

Programul este destinat susţinerii cultelor religioase recunoscute din România pentru restaurarea şi conservarea lăcaşurilor de cult care sunt monumente istorice şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional mobil aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, pentru completarea fondurilor proprii necesare întreţinerii şi funcţionarii unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri, pentru amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural religioase, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, pentru achiziţionarea de imobile necesare desfăşurării activităţii unităţilor de cult şi de asistenţă socială susţinute de acestea, pentru spijinirea activităţilor de asistenţă socială organizate de cultele religioase în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni şi alte forme de asistenţă, pentru susţinerea unor acţiuni cu caracter intern şi internaţional realizate de cultele religioase din România.

Concret, Legea 153/2017, actualizată cu veniturile pe anul 2022, prevede că Patriarhul Bisericii Portodoxe Române are o funcţie care se asimilează celor deţinute de preşedinţii Senatului sau Camerei Deputaţilor (coeficient de 11,50 înmulţit cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare); Arhiepiscopul major şi mitropolitul BOR având funcţii asimilate secretarilor şi chestorilor senatului şi ai Camerei Deputaţilor (9,2 salarii minime brute), Arhiepiscopul are o funcţie asimilată celei de ministru (10,5 salarii minime brute); episcopii au funcţii asimilate vicepreşedinţişlor Comisiilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor (9,4 salarii minime brute), iar episcopul-vicar are o funcţie asimilată parlamentarilor (9 salarii minime brute).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.