Înainte de toate, ce este acest salariu minim. Conform legislației, el reprezintă valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care un angajator are voie să-l acorde unui salariat. De la 1 iunie au apărut o serie de modificări pe piața muncii din România în legătură cu salariul minim brut pe țară.

Prin HG nr.1.071/2021, Guvernul a stabilit că salariul minim brut pe țară este, în 2022, în cuantum de 2.550 lei, sumă care se aplică, în general, în aproape toate sectoarele de activitate. Excepție fac construcțiile și sectorul agroalimentar. Trebuie precizat, totodată, că acest cuantum se acordă pentru un program de opt ore pe zi/ 40 ore pe săptămână. În cazul celor care lucrează mai puțin de opt ore pe zi, salariul orar minim brut este de 15,239 lei/oră.

Pentru angajații firmelor ce activează în agricultură și industria alimentară, fie că au mai multe CAEN printre care și aceste două domenii, primesc, începând cu iunie, un salariu minim brut de 3.000 lei, măsură introdusă prin Legea 135/2022. Aceste sectoare se adaugă celui din construcții, unde avem, din 2019, un salariu minim brut tot de 3.000 lei.

Astfel, singurul salariu minim diferențiat care se aplică pe piața muncii din România este de 3.000 lei, acordat angajaților din agricultură, industria alimentară și construcții. Cei care activează în aceste sectoare și au un contract de muncă part time trebuie să primească cel puțin 17,928 lei/oră.

De amintit că salariul minim brut diferențiat pentru angajații cu studii superioare a dispărut din 1 ianuarie 2022, după ce valoarea lui - de 2.300 lei -  a fost depășită de cuantumul salariului minim brut pe țară, de 2.550 lei.

Tototadă, trebuie subliniat că cei 200 lei în plus netaxabili au condus la confuzii legate de salariul minim oferit celor care se angajează după data de 1 iunie, de când a devenit posibilă acordarea sumei fără ca ea să facă obiectul unei taxări. OUG 67/2022 prevede că pentru salariații încadrați în muncă în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022 salariul minim brut ar trebui să fie direct 2.750 lei pentru a exista beneficiul netaxării celor 200 lei în plus peste valoarea salariului minim pe țară de 2.550 lei. Totuși, asta nu înseamnă că avem un nou salariu minim brut pe țară, valoarea acestuia fiind în continuare 2.550 lei pentru acest an, fapt confirmat recent și de Inspecția Muncii.

O subliniere importantă este legată de faptul că angajatorii nu sunt obligați să acorde salariaților noi această sumă. Dacă nu au fonduri, vor acorda din start 2.550 lei, sumă egală cu salariul minim brut pe țară. Totuși, dacă le acordă 2.550 lei, nu vor putea să adauge apoi cei 200 lei netaxabili.

În concluzie, avem două salarii minime brute pe țară, unul diferențiat de 3.000 lei pentru cei angajați în agricultură, industria alimentară și construcții, și unul aplicabil oricărui alt domeniu de activitate, de 2.550 lei.

Citește și România nu mai are ciobani! Gigi Becali știe cum a apărut această criză și are și soluție

Remunerația minimă a zilierilor

Tot la valorile salariilor minime brute din țară se raportează și remunerația minimă pe care trebuie să o primească cei care lucrează cu ziua. Din momentul majorării salariului minim în agricultură și industria alimentară, domenii în care se pot recruta zilieri, a apărut o diferență și față de tariful acestora în funcție de activitățile prestate.

Mai exact, remunerația zilnică brută pentru cei care prestează muncă în sectorul agroalimentar nu poate fi mai mică de 17,928 lei/oră, valoare raportată la salariul minim brut diferențiat, de 3.000 lei. O clarificare în acest sens a fost emisă și de Inspecția Muncii, puteți citi detalii în acest articol. 

Pentru toate celelalte activități, remunerația zilnică brută nu poate fi mai mică decât valoarea orară a salariului minim, care în 2022 înseamnă 15,239 lei/oră, scrie Avocatnet.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.