Odată cu declanșarea invaziei rusești în Ucraina, occidentul a început să pună presiuni economice pe Rusia cu scopul de a o determina să se retragă de pe teritoriul ucrainean. Însă nu toate companiile au răspuns pozitiv mesajului lansat de guverne iar printre acestea se  numără și cele austriece.

Jeffrey Sonnenfeld, profesor la Universitatea Yale, a întocmit în primăvară o listă, lungă listă, cu companii străine care își continuă activitatea și la această oră în Rusia.

Dintre cele peste 1.400 de companii străine, 24 sunt austriece și care în marea lor majoritate își continuă activitate în Rusia.

Iată numele companiilor:

Agrana 

AVL 

B Braun

Doka die Schalungstechniker

Egger

Ficher Sports

Kotanyi

Kronospam

Lisec

Raiffeisen Bank

Russia Fachspedition Dr. Lassmann

Scholler Bleckmann

Wienerberger

Andritz

Herz Energietechnik

OMV

Palfinger

Pottinger

Redbull

RHI Magnezia

În retragere

International Biathlon Union

Rosenbauer

Retrase

Austrian Airlines

Magna Steir

Strabag

În luna noiembrie, cancelarul austriac Karl Nehammer declara într-o conferință de presă citată de TASS, că firmele austriece au investit mult în Rusia și resimt consecințele sancțiunilor.

Austria consideră că România nu merită să intre în Schengen

Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marţi, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite.

"Ministrul de interne a spus clar. Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate", a spus Nehammer.

La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a afirmat, tot la Tirana, că este în favoarea aderării Croaţiei şi României la Schengen, însă deocamdată nu şi a Bulgariei.

"Am fost reticenţi în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la Schengen. În cazul Croaţiei şi României am reuşit să ajungem la un 'da'. În ceea ce priveşte Bulgaria, la acest moment, nu este vorba de un 'nu', ci de un 'nu încă'. Avem nevoie de mai mult timp, din două motive: o nouă evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a Mecanismului de Verificare Schengen", a declarat Rutte în marja aceluiaşi summit, conform site-ului bulgar de ştiri BNR şi agenţiei italiene de presă ANSA.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus că Sofia are şanse mari să adere la Schengen anul viitor şi că acest lucru "depinde în mare măsură" de ea.

"Ştiu acest lucru din discuţiile cu cele două ţări care încă ezită (Olanda şi Austria - n.r.). Vom continua să lucrăm la toate nivelurile diplomatice, dar trebuie să ne facem treaba şi în Bulgaria. De aceea, fac apel la toate partidele politice să nu politizeze subiectul, să nu îl folosească în dispute personale între liderii de partide", a afirmat şeful statului bulgar, conform agenţiei bulgare de presă BTA.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri.

"Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului - în format JAI - de miniştri de interne şi de justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi", a spus şeful statului, marţi, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest de la Tirana.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.