Prețul de țară a fost calculat în funcție de mai multe criterii, precum valoarea bunurilor și serviciilor, investiții, societate, toate corelate cu produsul intern brut (PIB) al fiecărui stat în parte. PIB-ul nu oferă însă decât imaginea în cifre a unei țări într-un singur an calendaristic, un element prea volatil pentru o privire de ansamblu. Cât ar valora, de fapt, România, cu toate resursele sale naturale? Cât costă minereurile din subsolul țării, ce preț ar avea toate terenurile sale agricole, ce valoare au pădurile? Un răspuns precis și exhaustiv este imposibil de oferit. Există însă câteva date oficiale care, adunate, oferă sume absolut colosale de bani. Cu o observație: mai tot ce se află valoros pe teritoriul României nu mai este, în realitate, al nostru.

Aurul nostru care nu mai e al nostru

Zăcămintele de aur ale României sunt legendare, exploatate fără încetare încă din antichitate. Cu rezervele sale oficiale de 103,7 tone de aur, deținute de Banca Națională, țara noastră se află pe locul 35 în lume, iar costul lingourilor de aur pur depozitate la Londra, în banca regală a Angliei, face parte din valoarea brandului de țară menționat anterior. Dacă vorbim însă de aurul din subteran sau, de ce nu, despre cel aflat la Moscova, cifrele devin amețitoare. Potrivit informațiilor din cele două licențe de exploatare a aurului valabile la această dată, eliberate însă pentru companii străine, România are zăcăminte certe de 310 tone de aur și 1.321 tone de argint. La prețul de azi al celor două metale rare, rezervele încă neexploatate de aur ale României doar din cele două zăcăminte valorează 11 miliarde de euro, iar cele de argint încă 566 de milioane de euro. De asemenea, tezaurul românesc de la Moscova, adică cele 92 de tone de monede de aur și lingouri confiscate de ruși în primul război mondial, ar avea acum o valoare de piață de 3 miliarde de euro. Una peste alta, doar aurul nostru, mai mult sau mai puțin utopic în proprietatea României, ar avea o etichetă cu prețul de peste 14,5 miliarde de euro.

Valoarea gazelor frige rău

Subiectul gazelor din subsolul României este foarte la modă în acest an, pe marginea disputelor referitoare la Legea offshore, cea care ar urma să reglementeze exploatarea uriașelor zăcăminte descoperite în Marea Neagră. La cele 200 de miliarde de metri cubi de gaze descoperite în Marea Neagră trebuie să adăugăm și zăcământul de 30 de miliarde de metri cubi descoperit recent în județul Buzău, și pe care statul român ar urma să-l exploateze din 2020 sau 2021. La prețul de azi al pieței, cele 230 de miliarde de metri cubi de gaze valorează 92 de miliarde de euro. Fără doar și poate, mare parte din această sumă se va regăsi în conturile altor entități decât statul român, dar aceasta este o altă discuție.

Câteva vorbe și despre rezervele de petrol ale României, deși aici nu mai e mult de spus, întrucât se știe deja că acestea vor fi complet epuizate în maxim 10 ani. Potrivit autorităților, țara noastre are anul acesta zăcăminte de 34 de milioane de tone de petrol, cu o valoare totală de 15,6 miliarde de euro. Aceștia sunt însă bani îngropați, pentru că exploatarea țițeiului acesta nu mai este rentabilă.

Dacă despre petrol știm sigur că îl avem, chiar dacă nu mai are rost să săpăm după el, altfel stau lucrurile cu gazele de șist. Potrivit unor calcule, România ar avea rezerve de 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce ne-ar clasa pe locul trei în Europa. Sunt însă doar presupuneri pur teoretice, nedemonstrate, deocamdată, nici de americanii care au încercat să exploreze aceste potențiale resurse pe teritoriul nostru. Dacă s-ar dovedi reale, aceste gaze de șist ar valora nu mai puțin de 577 de miliarde de euro, la prețul de azi al pieței.

Cărbunele, comoara ferecată din adâncuri

România are rezerve colosale de cărbuni, dar și acesta este un subiect aproape închis, întrucât, pe de-o parte, legislația europeană nu ne mai permite folosirea acestuia din considerente de protecție a mediului, iar pe de altă parte exploatarea ”aurului negru” ar deveni mult prea scumpă pentru a fi mai rentabilă din punct de vedere economic. Chiar și așa, ne putem mândri cu niște cifre uluitore: rezervele dovedite ale Companiei Lignitului Oltenia sunt de 20 de miliarde de tone, cu o valoare de piață de 400 de miliarde de euro, în timp ce zăcămintele de huilă se ridică la 900 de milioane de tone, în valoare de 47,7 miliarde de euro. 

La sare chiar nu ne întrece nimeni

O concidență face ca tot la 900 de milioane de tone să fie estimată și rezerva națională de cupru a României, cu o valoare de piață de 51,7 miliarde de euro. Potrivit informațiilor oficiale, țara noastră adăpostește în subteran circa 90 de minereuri polimetalice, extrem de apreciate pentru că reprezintă, practic, un cocktail de metale, precum molibden, cobalt, crom, nichel, galiu, titan, vanadiu și arseniu. La prețurile de astăzi ale pieței, zăcămintele polimetalice ale României valorează peste 30 de miliarde de euro. Tot din informațiile oficiale aflăm că țara noastră mai are încă 97 de milioane de tone de minereuri de aluminiu, cu o valoare teoretică de piață de 194 de miliarde de euro. Nu mai este cazul de fier, întrucât resursele subterane au fost practic epuizate, iar alte minereuri feroase și neferoase nu sunt în cantități atât de mari încât să majoreze semnificativ valoarea zăcămintelor. Nu putea însă omite probabil cel mai banal minereu, dar absolut indispensabil vieții. Slavă Domnului, România chiar deține printre cele mai mari zăcăminte dovedite din lume de sare. Cele peste 12 miliarde de tone de sare valorează la această oră cel puțin 240 de miliarde de euro. Resursele noastre sunt atât de mari, încât numai Salina Praid ar asigura necesarul de sare al planetei pentru 400 de ani. 

Nu se mai vede pădurea de furăciuni

O discuție aparte o reprezintă și pădurile din România. Din cele 6,4 milioane de hectare de păduri, statul deține mai puțin de jumătate, restul fiind retrocedate foștilor proprietari. Valoarea pădurilor variază în funcție de o multitudine de factori, iar singurele cifre oficiale vehiculate nu sunt deloc apropiate. Astfel, Curtea de Conturi aproxima că statul român a retrocedat în perioada 1990- 2010 păduri în valoare de 10 miliarde de euro, ceea ce ar însemna o valoare ”rotunjită” de 20 de miliarde de euro. Pe de altă parte, pădurarii calculau că, numai din anul 2008 până în 2016 s-au furat păduri în valoare de 36 de miliarde de euro.  

La terenuri agricole, rămâne cum am stabilit

Și terenurile agricole din România valorează ceva. Și încă mult. O aproximare grosieră a celor 13 milioane de teren arabil ne duce la o valoare de 25 de miliarde de euro. Prețurile variază de la județ la județ, cele mai ieftine terenuri fiind în Dolj, Olt sau Vaslui, în timp ce zona Bucureștiului le are pe cele mai scumpe. Nu suficient de scumpe, din moment ce mai bine de 40% din totalul terenurilor agricole din România au ajuns deja în proprietatea străinilor. Repetăm, practic, veșnica poveste națională, pe care o găsim de la aur la gaze, și de la cupru la păduri, adică resursele naturale ale României care au fost oferite de români străinilor.

Piața caselor și clădirilor crește cu un miliard de euro pe an

Am trecut de la zăcămintele din subteran la resursele de la suprafața pământului, pentru a ne opri la cele se înalță spre cer. Vorbim despre clădirile din România, o cifră imposibil de contorizat și ea, din cauza unei piețe în continuă mișcare. În 2016, Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România evalua aproape 250.000 de clădiri din țară la o valoare impozabilă totală de 18 de miliarde de euro. Cifră mai degrabă modestă, din moment ce numai Casa Poporului este evaluată azi la 2 miliarde de euro. Acoperirea ANEVAR este însă limitată, iar pe piață apar mereu noi și noi locuințe și spații comerciale, creșterile înregistrate astfel fiind de cel puțin un miliarde de euro pe an.  

Total: 1.741.500.000.000 de miliarde de euro

Adunate doar cifrele de mai sus, pe care le-am considerat cele mai relevante datorită impactului strict financiar al costului, rezultă o valoare de piață a României de 1.741.500.000.000 de euro sau 7.836.750.000.000 lei. De fix 10 ori PIB-ul anual al României. Nu au intrat aici apele, viețuitoarele, resursele naturale mai puțin costitisitoare, capitalul uman și altele, dar asta și pentru că România este, ca orice țară, un organism viu, în continuă schimbare, practic imposibil de cuantificat. Poate mai puțin în privința zăcămintelor amintite mai sus, de mult înstrăinate, însă la prețuri incomparabil mai mici.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.