Printre măsuri se numără și cea prin care românii vor fi obligați să facă economii la energie electrică dat fiindcă pragul până la care se acordă sprijin pentru consumul casnic scade la de 300 kWh la 255 de kWh, pe lună, conform DIGI24 care citează surse din interiorul Guvernului.

La începutul lunii august primul ministru Nicolae Ciucă este destul de pesimist în ceea ce privește compensarea facturilor la energie electrică.

"O compensare mai mare a preţurilor la energie şi gaze nu este posibilă, bugetul este cel anunţat", spunea premierul pe 2 august 2022.

Acesta a mai spus la acel mpment că că o compensare mai mare a preţurilor la energie şi gaze faţă de cea care este aplicată acum nu este posibilă, având în vedere bugetul alocat pentru acest domeniu.

Acesta a fost întrebat de jurnalişti dacă PNL ia în calcul un preţ reglementat la energie şi la gaze şi care ar putea fi o soluţie de intervenţie pe piaţa energiei electrice şi gazelor în aşa fel încât preţul plătit de consumatorul final să scadă.

"Până în acest moment, la nivelul ANRE şi la nivelul ministerelor care decontează compensarea preţurilor la energie şi la gaze s-au primit toate facturile pentru intervalul noiembrie-martie. Nu avem încă o lună încheiată, de exemplu aprilie, care ar fi trebuit să fie prima lună pe care să fi analizat valoarea compensărilor pe noua schemă şi în momentul în care vom avea această lună încheiată facem analiza şi venim cu o decizie şi în ceea ce priveşte această ajustare a compensării a preţului la energie. (...) În momentul de faţă mergem pe aplicarea ordonanţei de urgenţă pentru perioada aprilie 2022-martie 2023 şi când vom avea datele concrete asupra unei sume compensatorii pe o lună întreagă, vom lua o decizie", a declarat Nicolae Ciucă, la sediul PNL.

Întrebat dacă Guvernul ar putea veni cu o nouă reducere a preţului la energie şi gaze, adică un nivel mai mare de compensare, premierul a subliniat că acest lucru nu este posibil având în vedere alocările bugetare.

"O reducere a preţului mai mult decât este acum nu este posibilă pentru că trebuie să fim oneşti şi să le spunem oamenilor adevărul. Bugetul este cel pe care l-am făcut public şi aceştia sunt banii din care putem să facem, să realizăm compensările preţurilor la energie şi gaze", a explicat Ciucă.

Şeful Executivului a fost întrebat de presă şi cine din România va trebui să aplice decizia luată la nivelul Uniunii Europene privind reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze, el răspunzând că această decizie trebuie privită ca una voluntară şi că populaţia din ţara noastră nu va fi afectată în ceea ce priveşte asigurarea gazului.

"Vă rog să privim această decizie voluntară, de altfel, cum bine aţi spus. În ansamblul de măsuri care s-au luat la nivelul Ministerului Energiei şi de către companiile producătoare de gaz, avem în momentul de faţă peste 1,8 miliarde de metri cubi înmagazinaţi, ceea ce ne duce mult peste pragul pe care îl aveam asumat la 1 august, care era de 46%, la 1 septembrie - 57%. Am depăşit şi pragul pe care-l aveam de îndeplinit pentru 1 septembrie, motiv pentru care în acest moment continuăm să ne asigurăm necesarul de gaz înmagazinat în depozitele proprii şi dau asigurări că populaţia nu va fi afectată în ceea ce priveşte asigurarea gazului. Şi, pe măsura voluntară, nefiind în momentul de faţă stabilite elemente tehnice clare, nici pe măsura în momentul în care ea va deveni obligatorie, nu pot să comentez ceea ce avem de făcut. Cert este că în momentul în care vom avea suficiente gaze şi în momentul în care discutăm de această atitudine a tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, de a continua solidaritatea faţă de contextul în care ne găsim, vom adopta aceeaşi atitudine şi în continuare", a declarat Ciucă.

Comisia Europeană analizează posibilitatea de a cere statelor membre planuri de economisire a energiei electrice

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.