Bursa de criptomonede estoniană WhiteBit, care se află pe locul 19 din 624 în ceea ce privește scorul de încredere, conform tracker-ului din industrie CoinGecko, a cumpărat trofeul pentru 900.000 de dolari în cadrul unei licitații organizate pe Instagram în weekend. Oleh Psiuk, solistul Kalush Orchestra, și-a vândut, de asemenea, pălăria sa roz pentru 11 milioane de grivne (374.000 de dolari). Banii vor fi cheltuiți pe sisteme de drone, spun membrii trupei.
Kalush Orchestra a câștigat festivalul de muzică Eurovision 2022 pe fondul unui val de susținere din partea spectatorilor de pe întregul continent pentru piesa Stefania, pe care au dedicat-o tuturor mamelor ucrainene. Aceștia au filmat un videoclip pentru cântec printre clădiri în ruină, distruse în timpul invaziei rusești.
Armata ucraineană, după ce a respins un prim blitzkrieg condus de Kremlin, se confruntă acum cu un nou val de agresiune din partea armatei ruse care vrea să cucerească teritorii în estul țării, folosind o ofensivă mai concentrată și o putere de foc superioară.
Trupele rusești controlează acum aproape toată regiunea Luhansk și amenință să încercuiască mii de soldați ucraineni cu cea mai mare experiență, ceea ce a determinat guvernul de la Kiev să lanseze apeluri tot mai urgente pentru mai multă asistență militară.
Scandal fără precedent la festivalul Eurovizion 2022
Organizatorii Eurovision 2022 au prezentat joi rezultatele "neobişnuite" pe care le-au detectat în timpul jurizării celei de-a doua semifinale a acestei competiţii muzicale, cu două zile înaintea finalei concursului, care a avut loc sâmbăta trecută în oraşul italian Torino, informează DPA.
"O neregularitate a modelului de vot al juriilor de o asemenea amploare este fără precedent", a transmis joi Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union - EBU), o alianţă a posturilor publice de radio şi televiziune din Europa care organizează concursul Eurovision.
Răzbunare pentru Eurovision? Rusia a aruncat bombe cu fosfor la Mariupol
Analiza voturilor exprimate de juriile din Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, România şi San Marino pare să indice faptul că aceste ţări şi-au acordat puncte între ele, au adăugat reprezentanţii EBU.
EBU nu a precizat însă dacă aceste ţări vor suferi anumite consecinţe şi, dacă se va lua o astfel de decizie, care vor fi acele consecinţe. Vineri, un purtător de cuvânt al EBU a declarat pentru DPA că această chestiune este discutată în prezent în cadrul comitetului de organizare al concursului Eurovision.
Reprezentanţii celor şase ţări au cântat în cea de-a doua semifinală, ce a avut loc pe 12 mai. Doar România, Azerbaidjan şi Polonia s-au calificat în finala competiţiei.
Juriile naţionale de la Eurovision, alcătuite de obicei din profesionişti din industria muzicală, nu pot să voteze pentru concurenţii din ţările lor. Potrivit EBU, în urma rezultatelor din 12 mai, patru dintre cele şase jurii, mai exact cele din Azerbaidjan, Georgia, România şi San Marino, au plasat cinci dintre cele şase ţări anterior menţionate în Topul 5 al preferinţelor lor.
Juriul din Muntenegru a plasat celelalte cinci ţări între primele şase poziţii ale clasamentului său, iar cel din Polonia le-a plasat între primele şapte poziţii ale topului său. Din acest motiv, votul a fost considerat neregulat, întrucât celelalte jurii din ţările care au participat în a doua semifinală au plasat cinci dintre cele şase ţări mai jos de locul al şaptelea.
În cea de-a doua semifinală a concursului Euroviosion au concurat 18 ţări. Juriile din aceste state au votat prestaţiile concurenţilor alături de juriile din Germania, Marea Britanie şi Spania.
Ucraina a câştigat cea de-a 66-a ediţie a concursului Eurovision prin intermediul grupului Kalush Orchestra, care a interpretat cântecul "Stefania", ce a primit un număr record de puncte - 439 - în urma voturilor exprimate de public.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.