Aceste cărți electronice vor putea fi utilizate pentru confirmarea identității și ca documente de călătorie, alături de pașaport, în țările care le acceptă. În paralel, cărțile de identitate standard, pentru cei care preferă varianta non-electronică, vor fi valabile doar pentru identificare internă.

Actualele cărți de identitate, inclusiv cele emise până la finele anului curent, vor putea fi folosite în continuare drept documente de călătorie atâta timp cât sunt în termen de valabilitate. Astfel, pentru a nu restricționa dreptul la liberă circulație până la implementarea la nivel național a cărții electronice de identitate, Ministerul Afacerilor Interne propune, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, utilizarea tuturor cărților de identitate în scopuri de călătorie, nu doar a celor emise până la 31 decembrie, așa cum este în prezent.

Noua propunere extinde posibilitatea utilizării cărților de identitate drept documente de călătorie nu doar pentru cele emise până la finele anului în curs, ci și pentru cele emise după 31 decembrie 2023, în cazul în care sunt în termen de valabilitate, conform proiectului de Ordonanță de Urgență aflat în dezbatere publică pe site-ul MAI.

Practic, proiectul de Ordonanță de Urgență de la MAI elimină limitarea temporală pentru utilizarea cărților de identitate în călătorii peste hotare până când emisia cărților electronice de identitate se va extinde la nivel național (în prezent, disponibile doar în Cluj). Astăzi, călătoria peste granițe este permisă doar cu cărți de identitate emise până la 31 decembrie 2023.

Propunerea legislativă va actualiza Ordonanța 97/2005 referitoare la evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, permitând cărților de identitate în termen de valabilitate să servească drept documente de călătorie în statele membre UE și în statele terțe care le recunosc ca atare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului.

Astfel, nu va mai exista condiția ca actele de identitate să fie emise până la 31 decembrie 2023 pentru a fi folosite în călătorii peste hotare.

Conform Ordonanței Guvernului 12/2023, care intră în vigoare din februarie, actul de identitate va putea, în general, să ateste identitatea, cetățenia și, după caz, domiciliul sau reședința în România. În plus, dovada reședinței se va putea face și cu un document numit dovadă de reședință, care va însoți cărțile de identitate standard, cărțile electronice de identitate și cărțile de identitate provizorii.

Cărțile electronice de identitate, în termen de valabilitate, vor putea fi folosite drept documente de călătorie în statele membre UE și în statele terțe care le recunosc ca atare, conform aceluiași act normativ.

Ordonanța nu exclude persoanele cu cărți de identitate emise înainte de apariția celor electronice (cele actuale). Astfel, conform acestei propuneri legislative, cărțile de identitate emise până la data de 31 decembrie 2023, în termen de valabilitate, vor rămâne documente de călătorie acceptate în statele membre UE și în statele terțe care le recunosc ca atare.

Astfel, cărțile emise până la sfârșitul anului, alături de pașaport și de cărțile electronice de identitate, vor putea fi folosite în continuare drept documente de călătorie, cu condiția să fie în termen de valabilitate.

Pe de altă parte, cărțile de identitate standard (fără cip), care reprezintă o alternativă la cele electronice, vor putea fi folosite doar pentru identificare internă, nu și pentru călătorii în afara granițelor.

În prezent, emiterea actelor de identitate electronice este posibilă doar în județul Cluj, însă autoritățile au anunțat extinderea acestei practici la nivel național în anul următor.

De asemenea, statul va suporta costul emiterii a cel puțin cinci milioane de cărți electronice de identitate. Conform estimărilor, suma alocată va acoperi costurile pentru aceste acte emise în următorii trei ani, până în 2026.

Mai multe detalii despre schimbările referitoare la actele de identitate la începutul anului pot fi găsite aici.

De asemenea, MAI a propus un alt proiect care prevede că persoanele cu vârsta de peste 14 ani nu vor trebui să plătească contravaloarea cărții electronice de identitate în cazul primei cereri, într-un interval de cinci ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.