Ministerul Afacerilor Interne a organizat miercuri, 18 ianuarie 2023, o dezbatere publică referitoare la Ordonanța Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.

Obiectivul investiției este atingerea numărului de 8.500.000 cetățeni pentru care se eliberează cartea de identitate electronică. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în vederea stimulării adoptării voluntare a cărții de identitate electronice cu semnătură digitală calificată, pentru Investiția 8 - Carte de identitate electronică și semnătura digitală au fost alocate 200 mil. euro.

Cartea electronică de identitate va putea fi folosită atât în interacțiunile cu autoritățile sau instituțiile din țara noastră, cât și cu cele din străinătate. Adică, aceste documente vor putea fi folosite, precum actele de identitate simple din prezent, și pentru a călători în spațiul comunitar.

Detalii despre proiect puteţi găsi aici.

Semnătura digitală calificată - avantaje pentru cetăţeni, dar şi pentru administraţia publică şi mediul de afaceri

Implementarea, o dată cu noile acte de identitate, a semnăturii digitale calificate aduce numeroase avantaje atât pentru utilizatori, pentru cetăţeni, cât şi pentru administraţia publică dar şi pentru mediul de afaceri. 

Din punctul de vedere al mediului de business, ar fi util ca românii să se poata folosi de acest certificat emis de MAI şi în relaţia cu privaţii – pe termen mediu şi lung ar insemna 8 milioane de eID-s, adică 8 milioane de semnături electronice puse la dispoziţia cetăţenilor, societăţii şi economiei digitale, cu avantaje clare atât pentru administraţia publică, întrucât pe masură ce acestea vor putea fi folosite oriunde, oamenii vor fi din ce în ce mai tentaţi să evite deplasările şi statul la cozi în faţa unor ghişee), dar şi pentru economie (aparitia unor produse şi servicii noi, aplicaţii etc.)

Valabilitatea noilor documente

Un avantaj al noilor cărți electronice de identitate va fi și faptul că acestea vor conține, cel puțin teoretic, și semnătura digitală a posesorului, ceea ce ar duce la simplificarea birocrației în relația cu instituțiile statului. 

Pe de altă parte, conform aceluiași proiect de hotărâre, valabilitatea cărților de identitate se va modifica. Mai exact, de la data îndeplinirii condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se va elibera:

- valabilitate de doi ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între zero și doi ani;

- valabilitate de patru ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între doi și 14 ani;

- valabilitate de cinci ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;

- valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;

- valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani.

În cadrul dezbaterii publice în care invitații au venit cu argumente pro și contra, inițiatorii au explicat că:

"Proiectul de ordonanţă îşi propune să creeze cadrul normativ pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice pe care Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor le administrează. Vorbim de Sistemul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, şi de un nou sistem pe care ne pregătim să îl punem în funcţiune. Este vorba despre sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă. Acest al doilea sistem va deveni funcţional în a doua parte a acestui an, iar funcţionarea sa presupune schimbarea logicii de business în ceea ce priveşte prelucrarea de date cu caracter personal la nivelul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor. 

Un al doilea aspect pe care îl avem în vedere este interoperabilizarea cu alte sisteme informatice, astfel încât comunicările scrise, prin adrese, pe care le primim în acest moment (un metru liniar pe săptămână în relaţia cu MAI), să le mutăm în mediul electronic. Să preluăm aceste informaţii în format electronic. Toate acestea vor conduce la simplificarea procedurilor pe care le gestionăm.

De exemplu, emiterea cărţii de identitate. În prezent, cetăţeanul trebuie să prezinte documentele de stare civilă, un titlu de proprietate. În a doua jumătate a lui 2023, Starea Civilă va fi informatizată, documentele de stare civilă vor fi disponibile digital şi vom exonera cetăţeanul de obligaţia de a le mai prezenta, pentru că le vom putea accesa. Aceste documente de stare civilă vor trebui, pe viitor, să fie solicitate doar către Direcţia Generală de Evidenţa Persoanelor. Cetăţeanul nu le va mai prezenta în administra publică. Cetăţeanul, dacă va dori să aibă un certificat de naştere în format electronic, îl va putea obţine cu semnătură electronică calificată. 

În ceea ce priveşte dovada adresei, în a doua parte a acestui an ne vom interconecta cu Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi vom putea prelua un set de date, astfel încăt cetăţeanul să nu mai fie obligat să prezinte titlul de proprietate sau un extras de carte funciară. Dezvoltăm nişte procese informatice, iar pentru asta avem nevoie de o normă juridică care să le reglementeze. 

Toate acestea sunt în combinaţie cu iniţierea extinderii emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional. După cum bine se ştie, în 2 august 2021 am iniţiat un proiectpentru emiterea cărţii electronice de identitate la Cluj Napoca. Acest proiect a fost extins în 2 august 2022 la nivelul întregului judeţ. Pe baza experienţelor, în a doua parte a acestui an vom iniţia extinderii emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional. Vom începe la nivelul municipiului Bucureşti şi, progresiv, vrem să emitem la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, şi ulterior în toate locaţiile de la nivel naţional. Vrem ca până la 31 decembrie 2023 să putem emite cartea electronică de identitate la nivelul tuturor serviciilor comunitare", a explicat Cătălin Giulescu, chestor de poliţie. 

Cum vor funcţiona noile cărţi de identitate

"Am analizat proiectul de ordonanţă, şi vă rugăm să ne ajutaţi cu clarificări la câteva chestiuni. Din perspectiva autentificării cu CI-ul electronic în sistemele publice şi private, aspect foarte important din perspectiva noastră, vream să clarificăm cum se va face această autentificare. În cipul respectiv va fi implementată tehnologia NFC sau vor exista cititoare?", a întrebat Georgiana Mărculescu, reprezentantul Confederaţiei Patronale Concordia. 

"Este necesară o evoluţie tehnică. Prototipul de la Cluj are o limitare în ceea ce priveşte accesarea. Suportul de stocare pe care îl folosim este de generaţie de 11-12 ani. Probabil că la finalul săptămânii viitoare, vom publica rezultatul unei proceduri de achiziţie de cipuri, deci vom avea o nouă generaţie de cipuri. După ce va fi semnat acordul cadru, vom începe crearea noului prototip. Noul cip trebuie să aibă interfaţă duală şi va fi mai versatil decât prototipul de la Cluj. Cetăţenii îşi doresc să utilizeze prototipul şi au probleme generate de faptul că acest document are seria formată din 7 cifre, şi nu toţi furnizorii şi-au adaptat sistemele ca să recunoască aceste serii. 

Cartea electronică de identitate va permite autentificarea informatică. Funcţiile, modurile de utilizare, le vom dezbate public, în funcţie de cum semnăm acordul cadrul, probabil în mai-iunie. Vom discuta timp de cel puţin două luni cu toate mediile interesate şi vom dezbate cum se va interacţionează cu acestea", a declarat chestorul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.