Pentru câteva zile la mijlocul lunii februarie, titlurile din întreaga lume au explodat cu știri despre posibilitatea ca un asteroid să lovească Pământul în 2032 – mai exact, asteroidul 2024 YR4. Pe 18 februarie, probabilitatea acestui impact a atins un maxim de 3,1%, relatează Reuters.

Între timp, calculele au redus acest risc aproape de zero, dar vestea a fost un adevărat moment „Don’t Look Up” în viața reală și un avertisment clar asupra pericolului pe care asteroizii îl reprezintă pentru viața de pe Pământ.

Ca geolog planetar, studiez craterele de impact ale meteoriților, rămășițele coliziunilor masive dintre asteroizi și comete cu Pământul în trecut.

Sistemul nostru solar este plin de asteroizi și comete, multe dintre ele formate încă de la începuturile sale, acum 4,5 miliarde de ani. Până acum, cercetările au identificat aproximativ 200 de locuri unde astfel de corpuri cerești au lovit Pământul, lăsând în urmă cratere de impact. În majoritatea cazurilor, însă, nu putem determina cu certitudine dacă a fost vorba despre un asteroid sau o cometă.

Unul dintre cele mai celebre astfel de cratere este Chicxulub, cu un diametru de 200 km, situat în Peninsula Yucatán, Mexic. Acesta este impactul responsabil pentru dispariția a 65% dintre speciile de pe Pământ, inclusiv a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani.

Un alt crater notabil, mai recent și bine conservat, este Meteor Crater din Arizona, cu un diametru de 1,2 km, format în urmă cu aproximativ 50.000 de ani.

Cât de des ne lovesc asteroizii?

Două sute de cratere descoperite într-un interval de 4,5 miliarde de ani pot părea un număr nesemnificativ. Totuși, acesta este doar o mică parte din realitate. Multe cratere au fost șterse de-a lungul timpului de fenomene precum tectonica plăcilor, erupțiile vulcanice și eroziunea provocată de apă, vânt și gheață.

Pentru a înțelege mai bine frecvența impacturilor, trebuie să privim spre Lună. Datorită apropierii sale de Pământ, obiectele care pot lovi Luna pot lovi și planeta noastră. De fapt, având o masă mai mare și o atracție gravitațională mai puternică, Pământul a fost și mai expus impacturilor decât Luna.

Estimările indică existența a aproximativ 1,3 milioane de cratere cu diametrul de peste un kilometru pe Lună, la care se adaugă încă aproximativ 700.000 de cratere mai mici.

Cum a fost descoperit asteroidul 2024 YR4?

Asteroidul 2024 YR4 a fost identificat pe 27 decembrie 2024 de stația chiliană a sistemului ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System). Observațiile suplimentare au confirmat rapid că este un obiect din categoria celor care se apropie periculos de orbita Pământului (NEO – Near-Earth Object).

În ianuarie 2025, probabilitatea de impact a acestuia depășea 1%, declanșând reacții la nivel internațional. Rețeaua Internațională de Avertizare a Asteroizilor (International Asteroid Warning Network) a coordonat telescoape din întreaga lume pentru a rafina calculele traiectoriei sale.

Pe 18 februarie, NASA și Agenția Spațială Europeană au anunțat că șansele de impact în 2032 au crescut la 3,1% – cea mai ridicată probabilitate înregistrată vreodată pentru un asteroid de această dimensiune. Aceasta echivalează cu o șansă de 1 la 32. Spre comparație, probabilitatea de a muri într-un accident rutier în SUA este de aproximativ 1%, sau 1 la 95.

Din fericire, noile observații au redus probabilitatea impactului aproape de zero.

Ce s-ar fi întâmplat dacă asteroidul ar fi lovit Pământul?

Bruce Betts, cercetător-șef la Planetary Society, a explicat impactul potențial al asteroidului: „Dacă ar cădea deasupra Parisului, Londrei sau New York-ului, ar șterge orașul de pe hartă împreună cu zonele înconjurătoare.” Din acest motiv, asteroidul 2024 YR4 a fost poreclit „distrugător de orașe” (city-killer).

Viteza medie de impact a unui asteroid cu Pământul este de aproximativ 17 km/s – de 25 de ori mai mare decât cea a unui avion de luptă F-35 Lightning.

Pentru a-i calcula energia, trebuie să știm dimensiunea sa. Estimările variază între 40 și 90 de metri. Dacă luăm în considerare dimensiunea maximă de 90 m, energia eliberată la impact ar fi de aproximativ 9 megatone TNT – echivalentul a 9 milioane de tone de explozibil. În comparație, bomba atomică de la Hiroshima a avut doar 0,015 megatone.

Un astfel de impact ar fi creat un crater de 2,7 km în diametru – de peste două ori mai mare decât Meteor Crater din Arizona.

Pagubele nu s-ar fi limitat doar la crater. Studiile asupra exploziilor nucleare sugerează că fiecare megatonă poate distruge aproximativ 50 km². Astfel, impactul ar fi putut devasta până la 450 km² printr-o combinație de undă de șoc, incendii, ejecta supersonică și cutremure.

Ar fi fost acest asteroid un „distrugător de orașe”, așa cum au sugerat unele rapoarte? Absolut. Un oraș precum Londra, Ontario, cu o suprafață de 232 km² și o populație de aproximativ 420.000 de locuitori, ar fi fost complet șters de pe fața Pământului.

Cât de des se întâmplă astfel de impacturi?

Estimările sugerează că un asteroid de 90 m lovește Pământul o dată la 10.000 de ani. În cazul unuia de 40 m, frecvența crește la o dată la 1.000 de ani, însă efectele distrugerii sunt semnificativ mai mici. Aceste cifre sunt aproximative și nu ne ajută să prezicem exact când va avea loc următorul impact major.

Suntem mai pregătiți ca niciodată

Dacă asteroidul 2024 YR4 ar fi continuat să prezinte un risc ridicat de impact, am fi avut suficient timp pentru a încerca să-l deviem. În 2022, NASA a demonstrat pentru prima dată că devierea unui asteroid este posibilă, cu ajutorul misiunii DART (Double Asteroid Redirection Test).

Coordonarea internațională, susținută de Biroul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale, face ca descoperirea și monitorizarea asteroizilor să fie din ce în ce mai eficientă.

Deși am evitat impactul cu asteroidul 2024 YR4, această experiență ne reamintește că amenințarea asteroizilor este reală – și că trebuie să rămânem vigilenți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.