Iată principalele provocări ale celor două săptămâni de negocieri ale COP28, care se vor desfășura în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie 2023.

Progresul realizat

Principala sarcină a COP28 este de a evalua pentru prima dată progresele înregistrate de țări pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris din 2015, care cere semnatarilor săi să mențină sub 2 grade Celsius, ba chiar 1,5 dacă este posibil, creșterea temperaturilor comparativ cu nivelurile preindustriale.

Întrucât eforturile la nivel mondial s-au dovedit mult sub așteptări, țările vor încerca să ajungă la un acord cu privire la un plan care să pună planeta pe drumul cel bun în vederea atingerii obiectivelor climatice stabilite, care ar putea include măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de CO2 sau stimularea investițiilor în tranziția ecologică.

Țările sunt în dezacord cu privire la întrebarea dacă acest exercițiu ar trebui să responsabilizeze toate țările sau doar pe cele mai bogate, considerate și cele mai poluante. Statele membre trebuie să își actualizeze obiectivele și planurile naționale de reducere a emisiilor până în 2025.

Viitorul combustibililor fosili

Cele mai dificile dezbateri de la COP28 ar urma să vizeze viitorul rol al combustibililor fosili și să răspundă la întrebarea dacă țările trebuie să elimine treptat utilizarea cărbunelui, a petrolului și a gazelor, marii emițători de CO2. La COP26 de la Glasgow, țările au fost de acord să renunțe treptat la utilizarea cărbunelui, dar nu au acceptat niciodată să abandoneze toți combustibilii fosili, care constituie principala sursă de emisii responsabile de încălzirea globală.

Statele Unite, Uniunea Europeană și multe țări vulnerabile la schimbările climatice insistă ca acordul final al COP28 să oblige țările elimine treptat combustibilii fosili, dar G20, care reunește cele mai mari economii ale lumii, nu a reușit să ajungă la un acord asupra acestui punct, iar unele țări, inclusiv Rusia, au declarat că se vor opune.

Țările așteaptă să vadă dacă Emiratele Arabe Unite, națiunea gazdă a conferinței, va convinge alți producători de petrol să susțină această idee.

În timp ce președintele COP28, Sultan Ahmed al-Jaber, a declarat în iulie că eliminarea treptată a combustibililor fosili este "inevitabilă", el a fost, de asemenea, criticat pentru rolul său dublu de lider al companiei publice de petrol și gaze din Emiratele Arabe Unite (ADNOC) și viitorul lider al negocierilor climatice.

Tehnologii emergente

Emiratele Arabe Unite și alte țări ale căror economii depind de combustibilii fosili doresc ca reuniunea din Dubai să se concentreze pe tehnologiile emergente concepute pentru a capta și stoca emisiile de CO2 în subsol. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (AIE), aceste tehnologii sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice, dar sunt, de asemenea, costisitoare și nu sunt încă utilizate pe scară largă.

UE și alte țări se tem că acestea vor fi folosite pentru a justifica utilizarea în continuare a combustibililor fosili.

Capacitatea de energie proprie

Țările intenționează să stabilească obiective care să tripleze capacitatea de energie din surse regenerabile și să dubleze economiile de energie până în 2030, o propunere făcută de UE, Statele Unite și președinția Emiratelor la COP 28.

Această propunere ar trebui să beneficieze de un sprijin larg, deoarece principalele economii ale G20, inclusiv China, aprobă deja obiectivul privind energia din surse regenerabile. Cu toate acestea, UE și unele țări vulnerabile la schimbările climatice insistă ca acestea să fie însoțite de o eliminare treptată a combustibililor fosili, ceea ce ar putea duce la conflicte.

Cine va plăti?

Combaterea schimbărilor climatice și a consecințelor sale va necesita investiții considerabile, mult mai mari decât ceea ce lumea a prevăzut până acum, ceea ce face ca negocierile ONU privind schimbările climatice să fie tensionate. Potrivit ONU, țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de cel puțin 200 de miliarde de dolari pe an până în 2030 pentru a se adapta la efectele tot mai grave ale schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului mării și furtunile.

De asemenea, vor avea nevoie de fonduri pentru înlocuirea energiei poluante cu surse curate. La aceasta se adaugă costul daunelor deja cauzate de dezastrele climatice. În Dubai, țările vor fi însărcinate să creeze un fond "pierderi și daune" pentru a face față acestei situații.

Acest fond ar trebui să elibereze cel puțin 100 de miliarde de dolari până în 2030, în funcție de țările în curs de dezvoltare. Țările vulnerabile doresc mai multe fonduri pentru tranziția lor, iar țările bogate, ale căror emisii anterioare de CO2 sunt în mare parte responsabile de schimbările climatice, trebuie să plătească.

Belgia şi Statele Unite, care au declarat că vor alimenta fondul "pierderi şi daune" la COP28, evocă, de asemenea, necesitatea de a recurge la fonduri private. Țările bogate vor trebui, de asemenea, să demonstreze că și-au respectat angajamentul de a furniza 100 de miliarde de dolari pe an țărilor în curs de dezvoltare pentru a lua măsuri climatice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.