În privința menținerii pragului pe Mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE), Silvia Vlăsceanu a declarat că ”ceva trebuie pus în loc. Gradul de sărăcie energetică - cei care sunt în imposibilitatea sau cărora le este greu să-şi plătească facturile la utilităţi - a crescut şi nu doar în România. Trebuie ajutaţi cei care îşi dau veniturile sau cheltuie o mare parte din ceea ce câştigă lunar per familie, per gospodărie, pentru a plăti energie electrică, căldură, apa. Şi vedem că românul, în general, când nu-şi permite, strânge cureaua, în sensul că aplică măsuri de eficienţă vrând nevrând.

Deci gradul de sărăcie, una peste alta, a crescut. Trebuie găsite soluţii pentru aceşti consumatori vulnerabili, din toate punctele de vedere, pentru că, până la urmă, cei vulnerabili s-ar putea să aibă probleme şi de sănătate. Deci vulnerabilitatea se manifestă plecând de la confortul termic şi de la ce îţi permiţi în casă pentru a-ţi creşte gradul de confort, care s-ar putea să greveze bugetul familiei, a declarat directorul HENRO.

Care ar fi soluţia, a fost întrebată Silvia Vlăsceanu de jurnalistul agenției Agerpres, care i-a luat interviul.

Ceea ce ne lipsește nouă

”Eu am constatat când s-au introdus cardurile de energie că, la început, au fost mulţi refractari: nu se poate, iarăşi carduri...Văd că lucrurile şi aici au evoluat, dar este prea puţin. Ceea ce ne lipseşte nouă - dar nu-i de-acum, e o poveste veche, care nu s-a rezolvat - ar fi că bazele de date ale diverselor instituţii trebuie să fie interconectate, ceea ce la noi nu prea se întâmplă. Adică fiecare are propria bază de date şi când e vorba să le interconecteze, întotdeauna se găsesc tot felul de piedici. Se vorbeşte de digitalizare, de transformare digitală, n-ai cum să stai pe loc în secolul 21. Şi lucrurile vor merge în direcţia asta. Adică, doar cu un simplu card sau cu minimum de documente, să-ţi descopere până la urmă şi istoricul personal, nu doar al veniturilor, că nu-i vorba doar de venituri, ci şi al posibilităţilor de a-ţi menţine sănătatea, câţi copiii ai, cât plăteşti taxe la stat, dacă lucrezi legal sau în zona gri sau ai venituri pe care nu le poţi justifica. Sunt unii care înalţă palate şi trăiesc din ajutorul de şomaj. Dacă lucrurile s-ar regăsi în bazele de date, i-ai descoperi şi pe cei care într-adevăr au nevoie de ajutor financiar.

Sper să apuc acea zi

Eu sper să apucăm ziua în care, pe baza unui card, că e cardul de identitate, că e cardul de sănătate, că e orice card sau poate alt document ori poate nici nu-i nevoie să ai tu documentul, să aibă tot necesarul de informaţii astfel încât ajutorul de la stat să fie ţintit către cel care are nevoie cu adevărat. Trebuie să-i identificăm pe cei care au nevoie. Asta voiam să subliniez, că plafonarea/compensarea la un moment dat trebuie eliminată. Nu toată lumea are nevoie de sprijin din partea statului. Poate îi dai sprijin sub altă formă.

Arată tot un grad de sărăcie

Cu alte cuvinte, trebuie găsite informaţiile corecte din datele adunate de la diverse instituţii şi aş merge până la datele de la furnizorii de energie electrică şi gaze naturale şi ale operatorilor de distribuţie, care fac citirile de contoare, referitor la cât consumă sau care ar fi consumul mediu normal, corect. Avem cel mai mic consum de energie, pe cap de locuitor faţă de celelalte state europene. Nu-i un indicator care să ne arate că avem măsuri de eficienţă implementate, arată tot un grad de sărăcie. Jumătate din populaţie sau 45%, conform datelor ANRE, consumă sub 50 de KWh pe lună. E puţin. 50 de KWh înseamnă, ce să zic, că au un bec, un frigider, iar iarna sunt convinsă că nici frigiderul nu-l folosesc.

Eu sper să ajungem şi să implementăm nişte măsuri corecte pentru cei care au nevoie în mod real de sprijin, astfel încât să beneficieze doar cei care într-adevăr nu-şi pot permite facturile.

La energie termică e şi mai şi: dacă stai la bloc şi preţul energiei termice, al gigacaloriei, este subvenţionat, beneficiază toată lumea, are sau n-are nevoie. Pe de altă parte, aceste subvenţii pentru energia termică se plătesc de către cetăţenii din zona respectivă, chiar dacă sunt sau nu racordaţi la Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET). Şi în Bucureşti, nu toate cartierele şi nu toţi locuitorii sunt alimentaţi prin SACET, dar se plăteşte prin taxele şi impozitele la care contribuim toţi”, a spus Silvia Vlăsceanu

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.